Finanţele pregătesc o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice

„Este o resursă de dezvoltare extrem de importantă (PNRR – n.r.). Evident, aşteptăm cu toţii să închidem negocierea cu Comisia Europeană şi să avem un document agreat la nivel european. Toate statele membre sunt în acest stadiu acum, de negocieri. Noi, spre exemplu, Ministerul Finanţelor, începem discuţiile săptămâna viitoare, marţi, pe această machetă pe care am prezentat-o public săptămâna trecută, însemnând un plus de 850 de milioane de euro per total minister, dintre care aproximativ 280 de milioane numai pentru proiectele de digitalizare. Este un plus semnificativ faţă de varianta anterioară a PNRR-ului care avea cuprins în jur de 100 de milioane pentru digitalizare. Am încercat să venim cu nişte adăugiri importante mai ales în privinţa reformelor, dar şi proiectelor de investiţii. Deci pe lângă 280 de milioane de euro pentru digitalizare ne propunem să finanţăm inclusiv proiectul privind casele de marcat, unde avem peste 150 de milioane de euro, dar în acelaşi timp să avem o sumă suplimentară pentru zona de scheme de ajutor de stat, să creăm o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice” a spus Alexandru Nazare, la conferinţa online „Upgrade România – investiţiile, colacul de salvare al economiei”, organizată de DC News.

El a menţionat că este vorba de proiecte mai mari de 100 de milioane de euro astfel încât să fie atraşi investitori de talie mare şi să fie create locuri de muncă, scrie Agerpres.

„Schemele de ajutor de stat există, ele au funcţionat, avem investiţii în producţie, dar nu aveam o schemă pentru proiectele strategice, pentru proiecte de 100 milioane de euro. Este în lucru această schemă şi sper ca în curând să o prezentăm în consultare publică. Celelalte două scheme de ajutor de stat funcţionează şi ele. Pentru toate aceste scheme vom avea un plus de 200 de milioane de euro. În acelaşi timp vom avea, sper ca după negociere aceste cifre să se confirme, alte 200 de milioane de euro pentru un fond de rezilienţă care să fie gestionat de Fondul de Garantare, iar acest fond de rezilienţă economică să poată participa în capital pentru IMM-uri cu în jur de 200.000 de euro, dar mai ales pentru IMM-urile din zona de noi tehnologii, inovaţie”, a explicat ministrul Finanţelor.

El a afirmat că s-a mers cu ideea de inovaţie şi pentru schemele de ajutor de stat şi pe pentru fondul de rezilienţă astfel încât să fie create nişte instrumente care să poată finanţa companii, fie că vorbim de IMM-uri, fie că vorbim de companii mari.

„În orice caz, putem să spunem că în acest moment am găsit surse de finanţare pentru majoritatea proiectelor de digitalizare ale ministerului, fie că ţin de ANAF, fie că ţin de minister. Şi nu este vorba doar neapărat de sume mari, e vorba şi de soluţii concrete. Spre exemplu, în privinţa bugetului am gândit o aplicaţie în care să putem să lucrăm în momentul în care pregătim bugetul mult mai eficient. Aveam o aplicaţie care funcţionează în momentul de faţă, dar prin acest proiect pe care l-am prins în PNRR aplicaţia respectivă va fi mult mai rapidă şi mai bună”, a declarat Alexandru Nazare.

Ministrul a precizat că până la sfârşitul anului viitor trebuie să aibă loc contractarea proiectelor, iar derularea acestora până în august 2026.

România ar putea primi un avans de 13 % din fondurile PNRR înainte de iunie, dacă lucrurile merg bine

Experţii Comisiei Europene (CE) vor face o analiză de cost pe fiecare proiect inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar dacă lucrurile merg bine se poate primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, a afirmat, vineri, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, într-o dezbatere de specialitate.

„Cred că există, în momentul de faţă, motive de optimism (în privinţa economiei, n.r.) datorită campaniei de vaccinare, care începe să prindă viteză în ţările Uniunii Europene. Toate estimările spun că, după un trimestru mai lent, ne putem aştepta la imunizarea populaţiei într-un procent extrem de mare pentru a opri pandemia undeva la sfârşitul acestei veri. Asta ar însemna o ridicare cât mai rapidă a restricţiilor. Ca oportunităţi de finanţare, în acest moment statele membre sunt pe ultima sută de metri cu depunerea Planurilor Naţionale de Redresare Economică şi Rezilienţă. Dacă e să mă refer la domeniul transporturilor, Planul Naţional al României, în forma pe care am văzut-o până acum, există o alocare importantă pentru transporturi. Să vedem cât va fi în final, dar în orice caz un minim de două miliarde de euro ar fi o şansă importantă pentru infrastructura din România. Sigur, nu acoperă toate nevoile. După depunerea Planului care, teoretic, are termen limită sfârşitul acestei luni, intră experţii Comisiei care trebuie să facă analiză de cost pe fiecare proiect. Dacă lucrurile merg bine, se poate primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie. Negocierile nu sunt încă finalizate, deci vom vedea în curând care vor fi datele exacte pentru acordarea primelor fonduri”, a declarat Vălean.

Oficialul european a adăugat că România trebuie să aibă „o listă de proiecte concrete, mature, care să permită cheltuirea rapidă a banilor, pentru că ultimele decontări se vor face în 2026”, scrie Agerpres.

„Proiectele, la nivel provizoriu, arată bine, dar aştept detaliile. Mai sunt ţări care nu au depus (PNRR-uri, n.r.), sunt ţări care au spus că nu depun (la termen, n.r.). Olanda, de exemplu, va depune până în septembrie, dar e problema lor pentru că termenul de folosire a banilor – 2026 – rămâne”, a precizat Adina Vălean.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

Guvernul a discutat, în şedinţa de miercuri, 7 aprilie 2021, în a doua lectură, modificarea şi completarea OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea PNRR necesar României în vederea accesării de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. De asemenea, pe agendă s-a aflat Memorandumul care mandatează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) să desfăşoare negocierile pe acest document cu Comisia Europeană.

PNRR a fost discutat în primă lectură pe data de 19 martie 2021.

DC News Media Group a organizat, vineri, dezbaterea online cu tema „Upgrade România: Investiţiile,”colacul de salvare” al economiei ?”.