1EUR = 4.7776 RON | Bucureşti 11 º

Finanţe şi bănci

Fondul Sănătăţii are deficit de 3 miliarde lei. Plăţile făcute din Fond pentru a asigura creşterile veniturilor din spitale au urcat cu 25%

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat sistemul sanitar, are deficit de aproape 3 miliarde de lei. Cheltuielile din Fondul Sănătăţii cresc într-un ritm cel puţin dublu faţă de cel de creştere a veniturilor Fondului. Cel mai mult au crescut plăţile făcute din Fondul Sănătăţii pentru a acoperi creşterile veniturilor din spitalele publice: cu aproape 25% în primele opt luni din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reiese dintr-o analiză făcută de Economica pe baza datelor oficiale ale CNAS şi ale Ministerului de Finanţe.

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat sistemul sanitar, are un deficit de 2,97 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2019, arată datele Ministerului de Finanţe, consultate de Economica. Informaţia a fost anunţată săptămâna trecută de vicepremierul Raluca Turcan care nu a detaliat însă care sunt sursele acestui dezechilibru. 

  • Cel mai probabil, veniturile Fondului de Sănătate vor fi suplimentate, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. După două rectificări bugetare, Fondul Sănătăţii a avut anul trecut venituri totale de 35,91 de miliarde de lei şi cheltuieli totale de 34,95 de miliarde de lei, arată datele CNAS, studiate de Economica. Prin urmare, Fondul Sănătăţii a încheiat anul 2018 cu excedent.

De ce contează pentru fiecare dintre noi ce se întâmplă cu Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

Acesta este fondul din care e finanţat sistemul sanitar. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile sociale de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, şi doar în mică măsură din contribuţiile plătite de angajatori.

Din banii colectaţi la Fondul de Sănătate, CNAS plăteşte medicilor, precum şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate din ţară, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor.

Deficit de aproape 3 miliarde de lei în primele nouă luni la Sănătate.

În perioada ianuarie – septembrie 2019, Fondul Sănătăţii a avut venituri totale de 27,51 de miliarde de lei şi cheltuieli totale de aproape 30,49 de miliarde de lei, reiese din datele Ministerului de Finanţe, analizate de Economica.

Cheltuielile din Fondul Sănătăţii cresc într-un ritm cel puţin dublu faţă de cel de creştere a veniturilor Fondului, arată datele oficiale ale CNAS şi Ministerului de Finanţe, pe care Economica le-a studiat.

De exemplu, în perioada ianuarie – septembrie 2019, veniturile Fondului Sănătăţii au crescut cu 8% faţă de perioada identică din anul 2018, în vreme ce cheltuielile au urcat cu aproape 19% în acelaşi interval de timp, arată datele Ministerului de Finanţe şi CNAS, analizate de Economica.

  • Punctual, veniturile Fondului Sănătăţii au crescut cu 8% în primele nouă luni din 2019, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, de la 25,47 de miliarde de lei, la 27,51 de miliarde de lei.
  • Cheltuielile Fondului au crescut cu aproape 19% în primele nouă luni din 2019, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, de la 25,72 de miliarde de lei, la aproape 30,49 de miliarde de lei.

Încasările Fondului nu ţin pasul cu cheltuielile din Fond nici în primele opt luni.

În perioada ianuarie – august 2019, încasările Fondului Sănătăţii au crescut cu aproape 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în vreme ce plăţile din Fond au urcat cu peste 19%, reiese din analiza făcută de Economica pe baza datelor Ministerului de Finanţe şi CNAS.

  • Concret, încasările Fondului au crescut cu circa 9% în primele opt luni din 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2018, de la 22,84 de miliarde de lei, la 24,87 de miliarde de lei, arată datele CNAS studiate de Economica.
  • Cheltuielile din Fondul Sănătăţii au crescut cu peste 19% în primele opt luni din 2019 faţă de perioada identică din anul 2018, de la 22,53 de miliarde de lei, la 26,87 de miliarde de lei, potrivit datelor CNAS studiate de Economica.

Economica a comparat execuţia bugetului Fondului Sănătăţii în primele opt luni din acest an cu cea din aceeaşi perioadă din 2018. Iată ce am găsit:

  • Precizăm că acestea sunt cele mai recente date disponibile despre situaţia detaliată a veniturilor încasate la Fond şi a plăţilor făcute din Fondul Sănătăţii în 2019.

Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii în primele opt luni: cel mai mult au crescut sumele virate spitalelor publice pentru a acoperi creşterile veniturilor acordate personalului din aceste unităţi, cu aproape 25% faţă de aceeaşi perioadă din 2018.

Creşterile veniturilor acordate personalului din spitalele publice, graţie Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, se asigură prin transferuri din bugetul Fondului Sănătăţii.
Sumele virate din Fondul Sănătăţii pentru a acoperi creşterile de venituri din spitale au urcat cu aproape 25% în primele opt luni din 2019 faţă de aceeaşi perioadă din 2018, arată datele oficiale ale CNAS, obţinute şi comparate de Economica.

  • Concret, în primele opt luni din 2019 a fost virată suma de 6,31 de miliarde de lei din Fondul Sănătăţii pentru a acoperi creşterile veniturilor din spitalele publice, cu 24,73% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, reiese din datele CNAS, obţinute şi studiate de Economica. 

Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii pentru medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale, acordate pacienţilor, au crescut cu circa 24% în primele opt luni. 

  • În perioada ianuarie – august 2019 am plătit din Fondul Sănătăţii 8,3 miliarde de lei pentru medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale, acordate pacienţilor, cu aproape 24% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2018.

Serviciile medicale acordate pacienţilor în spitale şi în alte unităţi de recuperare a sănătăţii au costat Fondul Sănătăţii peste 7 miliarde de lei în primele opt luni din acest an, cu aproape 5% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2018, reiese din datele CNAS, comparate de Economica.

Pe serviciile medicale acordate în ambulator am plătit din Fond 3,14 miliarde de lei în primele opt luni din 2019, cu 18% mai mult decât în perioada identică din 2018, arată datele CNAS studiate de Economica.

Încasările Fondului Sănătăţii în primele opt luni: cel mai mult au crescut veniturile din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente.

Taxa clawback plătită de producătorii de medicamente a adus 2,45 de miliarde de lei la Sănătăte în ianuarie – august 2019, cu aproape 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2018, arată datele CNAS studiate de Economica.

  • Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a urcat la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din 2019 şi de la 22,18% în trimestrul al II-lea din 2018, arată datele comunicate pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră.
  • Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară. De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse aici.

Citeşte şi De ce dispar medicamentele ieftine din farmacii: taxa clawback a crescut la peste 25%, iar la finalul anului ar putea urca la 29%

Per total, contribuţiile de asigurări de sănătate suportate de asiguraţi şi cele plătite de angajatori au crescut cu doar 9% în primele opt luni din anul 2019 faţă de aceeaşi perioadă din 2018, arată datele CNAS, comparate de Economica.


Iată, defalcat, cât a adus fiecare:

Contribuţiile de asigurări de sănătate plătite de asiguraţi, dintre care cei mai mulţi sunt salariaţi, se ridică la 20,32 de miliarde de lei în primele opt luni din 2019 şi sunt cu aproape 21% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2018.

Contribuţiile plătite de angajatori au ajuns la 1,23 de miliarde de lei în primele opt luni din 2019 şi sunt cu aproape 58% mai mici decât în aceeaşi perioadă din 2018.

  • Contribuţia firmelor la Fondul de Sănătate scade semnificativ după ce Guvernul a trecut CASS doar în sarcina angajaţilor. Până în anul 2018, angajatorii şi salariaţii – în această succesiune – au adus cei mai mulţi bani la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, potrivit analizelor făcute de Economica pe baza datelor oficiale ale CNAS. În anul 2018, salariaţii şi persoanele care au depus declaraţia unică la Fisc au contribuit cel mai mult la Fondul de Sănătate (FNUASS), arată o statistică făcute de Economica, pe baza informaţiilor instituţiei care gestionează Fondul.


Citeşte şi: Taxa plătită de producătorii de medicamente, a doua cea mai mare sursă de bani la Fondul din care e finanţat sistemul sanitar în primul semestru

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO