Guverne versus Coronavirus în Europa. România pierde lupta în „competiția regională” pentru protejarea populației și a firmelor

Autoritățile din România au anunțat mai multe măsuri destinate sprijinirii firmelor și a populației pentru a traversa perioada de criză generată de pandemia de Coronavirus. Deși, ca principiu, măsurile luate de Guvernul Orban sunt asemănătoare cu cele ale țărilor din restul regiunii, ca amploare și aplicabilitate directă aceste măsuri sunt cel mult mediocre. Unul dintre marile lipsuri ale României este că autoritățile de la București nu par să aibă și o strategie care să vizeze folosirea de fonduri europene, așa cum au majoritatea celorlalte țări din regiune. Sunt, în regiune, țări care acordă credite fără dobândă firmelor și țări care aplică scutiri de taxe și contribuții, măsuri de sprijin a mediului de business la care Guvernul României nu s-a gândit, cel puțin deocamdată.
Şerban Buşcu - mar, 31 mart. 2020, 19:03
Guverne versus Coronavirus în Europa. România pierde lupta  în

În fapt, singurele măsuri care leagă România de restul regiunii sunt garantarea cu 80% din valoare a creditelor pentru antreprenori și posibilitatea amânării depunerii declarațiilor de impunere și, implicit, a plății taxelor și impozitelor. Iar singura măsură care diferențiază România  pare a fi plata de către stat a 75% din salariu, până la cel mult 75% din salariul mediu pe economie, sub formă de șomaj tehnic.

Analiza ECONOMICA.NET pornește de la un material realizat de  Deloitte, care adună măsurile luate de țările Europei în contextul crizei COVID-19, concluziile acestei analize ne aparțin, însă.

Așa cum arătam și mai sus, majoritatea țărilor din regiunea Europei Centrale și de Sud Est, dintre cele membre ale Uniunii Europene, au luat și măsuri care implică fondurile europene și instituțiile care le administrează. Nu și România. Bulgaria, de exemplu, țara cu care este comparată de obicei România a simplificat procedurile de acordare a granturilor de către autoritățile de mamnagement a fondurilor europene și încurajează aceste instituții să acorde cât mai multe finanțări, inclusiv firmelor aflate în dificultate. Polonia a înființat un birou special pentru finanțarea, cu bani de la UE, a unor proiecte în domeniii cum ar fi cercetarea sau protecția mediului, tocmai pentru a compensa scăderile masive din alte zone. Și Cehia implică Uniunea Europeană în programele și schemele sale de ajutor și garantare. 

Țara care pare să fi formulat cea mai eficientă și cuprinzătoare schemă este Polonia, unde mediul de afaceri este în centrul atenției și beneficiază de faciclități care nu există în alte țări. Polonia a introdus scutiri de taxe și contribuții sociale pentru anumite domenii de activitate, oferă posibilitatea deducerii pierderilor din 2020 în impozitul plătibil pentru 2019. În plus, există posibilitatea ca dobânzile pentru credite să fie plătite din fondul de urgență, în cazul companiilor care nu mai pot suporta acest costuri. De asemenea, Polonia a simplificat procedurile privind suspendarea activității firmelor pe o anumită perioadă. Asemeni tuturor țărilor din regiune și, defapt, din Europa, inclusiv România, Polonia are și o schemă de garantare a creditelor pentru antreprenori, cu garanții de până la 80%. De asemenea, în Polonia nu pot fi anulate contractele de închiriere și nici nu poate crește prețul chiriei pe perioada crizei.

Cehia a mers chiar mai departe și a acordat companiilor credite fără dobândă, într-un program denumit chiar așa, Credite COVID 19. Aplicațiile au fost deja depuse și fondurile epuizate, însă autoritățile se gândesc să extindă acest program. Cehia a cerut Uniunii Europene să poată scuti de taxe companiile care importă materiale și echipamente medicale.

Ungaria a luat măsuri drastice în ceea ce privește asigurarea capitalului de lucru  pentru firme. Guvernul a impus băncilor să amâne plara ratelor și, mai mult, a decis că se poate amâna și returnarea împrumuturilor intra grup primite de firmele din Ungaria de la companii mamă. Toate liniile de credit pe termen scurt pot fi prelungite până la 30 iulie, iar o serie de domenii foarte afectate de criză primesc inclusiv scutiri sau reduceri de taxe. În ceea ce privește populația, statul ungar a decis să plafoneze dobânda credietlor de consum și să scutească de la plata contribuțiilor angajații din domeniile afectate major de criză.

Bulgaria garantează până la 60% din cheltuielile salariale ale firmelor afectate puternic și a decis amânarea sau, după caz, anularea, tuturor executărilor silite și a popririlor până la ieșirea din starea de urgență. Măsuri asemănătoare, cel puțin în ceea ce privește executările silite și popririle puse de entități ale statului au luat toate țările din regiune.

În România de anularea popririlor și executărilor silite beneficiază, momentan, pensionarii(doar pentru veniturile obținute de pensii) și firmele care aveau datorii către fondul de mediu (doar pentru datoriile către fondul de mediu).

Nu în ultimul rând, Austria, amână plata taxelor până la 30 septembrie și scutește complet de taxe, până la 31 august, companiile grav afectate. alături de alte măsuri, cum ar fi garantarea creditelor pentru firme.

 

Principalele măsuri luate în România:

Garanții de până la 80% pentru IMM și până la 90% pentru microîntreprinderi

Posibilitatea suspendării ratelor la credit cu o perioadă între 1 și 9 luni pentru persoanele fizice și pentru firmele grav afectate de criză

Plata de către stat a 75% din veniturile angajaților firmelor grav afectate, sub titlul de șomaj tehnic și în limita a 75% din salariul mediu pe economie.

– Amânarea depunerii declarațiilor de impunere până pe 30 iunie

– Anularea executărilor silite și a popririlor instituie de Fondul de Mediu

– Rambursarea de TVA în luna martie pentru toate firmele care au primit decizie de rambursare

 

Ghid de navigare în avalanșa de schimbări legislative- Opinie Andreea Artenie, Reff și Asociații

 

Reff și Asociații, casa de avocatură parteneră a Deloitte România, tramsmite, într-un comunicat și o opinie referitoare la modul în care te poți descurca în contextul noilor modificări legislative generate de criza COVID-19. Opinia aparține Andreei Artenie, partener la Reff și Asociații și o redăm, integral, mai jos:

 

 

În confruntarea cu pandemia de coronavirus, țările europene au luat rapid măsuri pentru a atenua impactul social și economic produs de răspândirea rapidă a virusului. Având în vedere multitudinea deciziilor adoptate în regim de urgență, spectrul larg de aplicabilitate, dar și dinamica acestora, specialiștii Deloitte Central Europe Dispute Resolution (care reunește, sub coordonarea Deloitte România, toate practicile de litigii din rețeaua regională, precum și invitați speciali din Germania, Austria și Spania) au sintetizat informația într-un material dedicat, cu scopul de a simplifica efortul companiilor din România și din regiunea Europei Centrale de informare și conformare la noile reglementări.

Deloitte COVID-19 European measures oferă o imagine de ansamblu a măsurilor adoptate recent de țările europene la nivel general, în domeniile fiscal, economic și social. Mai mult, documentul este actualizat constant, astfel încât să reprezinte o sursă de informare cu privire la impactul deciziilor adoptate la nivel european. Totodată, experții noștri incluși în prezentare rămân la dispoziție pentru clarificări suplimentare.

Riscuri potențiale pentru contribuabili

Avalanșa de schimbări legislative pune în dificultate întreaga societate, dar cu precădere companiile care, în această perioadă, sunt obligate să își adapteze activitatea la măsurile necesare pentru a-și proteja angajații, la restricțiile impuse de autorități, la constrângerile generate de scăderea veniturilor și, nu în ultimul rând, la schimbări în ceea ce privește relațiile contractuale cu întreg ecosistemul de afaceri.

Din perspectiva contribuabilului, toate aceste schimbări pot genera dispute atât de natură fiscală, cât și de natură comercială sau administrativă. În toate domeniile vizate de măsurile implementate, riscurile pot apărea din accesarea neconformă a facilităților oferite de state. Companiile care nu intră sub incidența reglementărilor generate de situația de urgență, dar sunt afectate indirect de acestea, pot apela, între altele, la măsuri de restructurare a datoriilor, de eșalonare sau amânare a plății taxelor.

În plan administrativ, cele mai frecvente situații ce pot pune în dificultate contribuabilii în perioada care urmează sunt potențialele controale ale autorităților (Departamentul de Sănătate Publică, Poliție, inspectoratele teritoriale de muncă sau alte autorități cu competențe suplimentare atribuite în contextul COVID-19) demarate în scopul verificării gradului de conformare la reglementările nou adoptate. Totodată, pot apărea dispute generate de pagube înregistrate de companii sau persoane fizice prin prisma măsurilor adoptate de state în cazul în care acestea încalcă garanțiile constituționale și/sau prevederile legale interne sau internaționale, în versiunilor lor adoptate în contextul situației de urgență. Obținerea și utilizarea certificatelor de forță majoră și a avizelor de stare de urgență pot, de asemenea, genera dispute între solicitant și organele emitente, dar și între partenerii de afaceri.

Asistăm așadar la o avalanșă de măsuri din partea statelor, iar, în ceea ce privește România, se recomandă atenție sporită asupra noilor măsuri cu impact în domeniul bancar, adoptate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori, aprobată luni, 30 martie 2020. Prevederile ordonanței necesită o analiză aprofundată și o implementare corectă la nivelul persoanelor cărora li se adresează.

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Franta vrea să interzică folosirea denumirii de „carne” pentru produsele fabricate pe bază de plante
Franta vrea să interzică folosirea denumirii de „carne” pentru produsele fabricate pe bază de plante
Franţa intenţionează să interzică utilizarea termenilor precum "carne" sau "cârnaţi" pentru produsele alimentare pe bază de proteine vegetale, potrivit unui decret publicat joi, în......
Kövesi avertizează că ar putea să ceară Bruxelles-ului să activeze mecanismul care condiționează acordarea de fonduri de respectarea statului de drept în cazul României
Kövesi avertizează că ar putea să ceară Bruxelles-ului să activeze mecanismul care condiționează acordarea de fonduri ...
Avertizorii de integritate sunt o sursă vitală de informaţii pentru anchetatorii publici şi procurori, iar transpunerea ...
Uniunea Europeană acordă un ajutor de 40 de milioane de euro pentru forțele armate din Republica Moldova
Uniunea Europeană acordă un ajutor de 40 de milioane de euro pentru forțele armate din Republica Moldova
Uniunea Europeană (UE) a anunţat joi acordarea unei finanţări de 40 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în ...
AFIR va acorda sprijin financiar unui număr de 354 de proiecte, destinate unor investiții neagricole în zonele rurale
AFIR va acorda sprijin financiar unui număr de 354 de proiecte, destinate unor investiții neagricole în zonele rurale
Un număr de 354 de proiecte de investiţii au fost selectate pentru finanţare cu fonduri nerambursabile în valoare totală ...