Guvernul de la Chişinău nu are bani pentru finalizarea recensământului din 2014

Oficiali ai Biroului Naţional de Statistică de la Chişinău au declarat că mai au nevoie de bani pentru analizarea chestionarelor şi solicită guvernului încă 15,2 milioane de lei moldoveneşti. Potrivit acestora, suma de 89 de milioane de lei, cheltuită pentru recensământul de anul trecut, nu a fost suficientă pentru analizarea datelor. Totodată, specialiştii spun că mai trebuie achiziţionate sisteme informaţionale speciale.

Conform unor experţi, datele trebuie anunţate urgent, întrucât acestea îşi pierd din actualitate, mai ales în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o migraţie masivă.

‘Sunt cifre de care orice guvernare şi foarte multe instituţii au nevoie. Noi nu ştim în continuare care e structura etnică, nu ştim câţi şi ce limbă vorbesc şi aşa mai departe’, a spus directorul IMAS, Doru Petruţi.

O serie de scandaluri au marcat recensământul de anul trecut, încă de când presa a atras atenţia asupra chestionarului BNS privind apartenenţa etnică a cetăţenilor Republicii Moldova. Formularul de recensământ includea întrebarea privind ‘naţionalitatea/apartenenţa etnică’, fapt ce a suscitat nedumerire întrucât absolut toţi participanţii la recensământ erau de naţionalitate moldovenească, în condiţiile în care numai cetăţenii Republicii Moldova au putut participa la recensământ, după cum scrie Timpul.

Potrivit publicaţiei, guvernul a încercat să etnicizeze conceptul de naţiune (civică), lipsindu-i pe minoritari de posibilitatea de a exista. Îmbinarea naţionalitate/etnie îşi propunea să determine cât mai mulţi cetăţeni să se declare ‘moldoveni’ (în sensul de locuitori ai Moldovei), comentează ziarul menţionat.

Astfel, un etnic rus sau român din Republica Moldova putea să răspundă ‘moldovean’ (locuitor al republicii) sau să specifice etnia, această întrebare fiind o premieră în istoria cercetărilor de acest gen din Republica Moldova şi chiar din fosta Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Pe vremea URSS întrebarea viza exclusiv ‘etnia’, iar majoritari erau ‘moldovenii’, căci termenul de ‘român’ era interzis, scrie Timpul.

Echivalarea termenilor de etnie şi naţionalitate în întrebarea de la recensământ, aprobată de parlament şi guvern, a fost văzută ca o manipulare grosolană de către o parte a societăţii civile de la Chişinău.

Un alt scandal a fost declanşat după publicarea primelor date preliminare, când BNS a raportat un număr total al populaţiei Republicii Moldova de 2.913.281 persoane. Oficial, numărul de alegători incluşi în listele electorale ale Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău (adică persoane de 18 ani şi peste) este 2.800.827 persoane. În consecinţă, segmentul de 0-17 ani, conform BNS, ar număra 699.849 persoane. Deci populaţia de 18 ani şi peste reprezintă 2.213.432 persoane, a sesizat la vremea respectivă directorul IMAS, atrăgând atenţia asupra diferenţei foarte mari între aceste cifre.