Guvernul vrea să amâne din nou intrarea în vigoare a Legii falimentului personal

Termenul de intrare în vigoare a legii care introduce pentru prima dată în România procedura de insolvenţă pentru persoanele fizice va fi amânat pentru a treia oară, potrivit unui proiect de Ordonanţă a Guvernului, publicat în dezbatere publică de Ministerul Economiei, scrie News.ro.

Legea ar urma să intre astfel în vigoare în 1 ianuarie 2018, şi nu în 1 august 2017, aşa cum era stabilit ultima dată.

”Termenul de intrare în vigoare prevăzut la art. 93 teza întâi din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018”, arată textul proiectului.

Legea privind procedura insolventei persoanelor fizice ar fi trebuit iniţial să intre în vigoare la 26 decembrie 2015, însă termenul a fost amânat pentru 31 decembrie 2016. Ulterior, intrarea în vigoare a termenului a fost amânată pentru 1 august 2017, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016.

Nota de fundamentare a proiectului de act normativ arată că amânarea a fost cauzată de faptul că este necesară pregătirea riguroasă a capacităţii administrative a instituţiilor care să aplice procedurile prevăzute de această lege.

În plus, majorarea relativ redusă a numărului de posturi la instanţe s-ar putea dovedi insuficientă pentru această nouă categorie de cause, spun autorii textului.

”Normele care reglementează procedura insolvenţei persoanelor fizice nu pot fi puse în aplicare fără a ţine cont de unul dintre principiile de bază ale Legii nr. 151/2015, respectiv asigurarea unor proceduri de insolvenţă eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare şi derulare a procedurii într-un termen rezonabil, iar pentru realizarea acestui deziderat se impun un set de măsuri de pregătire a tuturor instituţiilor publice implicate în procedura insolvenţei”, se precizează în nota de fundamentare.

Potrivit documentului, Legea dării în plată şi mecanismul impreviziunii din Codul civil oferă soluţii alternative pentru ipotezele în care ”dezechilibre contractuale generate de cauze intrinseci sau extrinseci contractului au dus la pierderea utilităţii acestuia pentru una dintre părţi”.