Guvernul vrea să desecretizeze documente ale MApN pentru cel mai controversat dosar al anilor ’90

„Având în vedere obiectul dosarului penal nr. 47/2014, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care instrumentează cauza, a solicitat declasificarea informaţiilor clasificate secrete de stat, nivel de secretizare , cuprinse în documentele emise de Ministerul Apărării Naţionale în luna iunie 1990 (…) întrucât dezvăluirea acestora nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

În dosarul Mineriadei din 1990, au fost inculpaţi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, dar şi fostul premier Petre Roman.

„În cauza cunoscută generic sub denumirea , procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanţa din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g şi j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii: ILIESCU ION, la data săvârşirii faptelor, preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României; ROMAN PETRE, la data săvârşirii faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al României; VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârşirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României; NICOLAE DUMITRU, la data săvârşirii faptelor, prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale; MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârşirii faptelor, director al Serviciului Român de Informaţii;general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârşirii faptelor, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare”, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a altor 1.242.