În caz de recesiune, deficitul bugetar al României va crește mult mai mult decât previziunile de 5-6%. Comparabil cu nivelul din 2020, când a fost 9,2% din PIB – JP Morgan, Fitch

O analiză succintă făcută de specialiștii JP Morgan și Fitch Ratings arată că, în 2022, datoriile externe ale guvernelor, dar mai ales deficitele lor bugetare au explodat în acel an, iar perspectivele pentru 2025 nu sunt mult mai bune. Din contră, în caz de recesiune, atât datoriile guvernamentale cât și deficitele bugetare ar putea crește, mai ales că presiunile inflaționiste sunt departe de a fi scăzut alimentate în special de reformele fiscale. Cel puțin în cazul României.

”Datoriile statelor au crescut și previziunile sunt de creștere și pentru 2025. Pentru România, de exemplu, există măsuri fiscale suplimentare privind compensarea prețurilor la energie, iar în anul 2022 deficitele bugetare au explodat. În plus, costurile guvernelor cu plata dobânzilor aferente datoriilor publice vor crește”, a declarat Paul Gamble – Senior Director, Head of Emerging Europe, Sovereign Group, Fitch Ratings la conferința anuală a CFA România. În cazul României, de exemplu, costul cu dobânzile aferente datoriei publice a ajuns la 1,9% din PIB.

Reprezentantul Fitch arată că în România și în regiunea Europei Centrale și de Est vârfurile inflaționiste de anul trecut au fost depășite, dar riscurile rămân viabile și pentru 2025, iar nivelurile din 2025 se vor situa probabil la un nivel mai înalt decât rata inflației de dinainte de pandemia Covid 19. În plus, România nu are deficitul de cont curent – și acesta mare ca și cel bugetar – acoperit de investiții directe sau fluxuri de capital și atunci este obligată să se împrumute.

La rândul său, Nicolae Chidesciuc, Head of EMEA EM Economics, JP Morgan, London, atrage atenția că România se va confrunta cu riscuri inflaționiste venite din impactul fiscal și de pe piața muncii. Și nu spirala prețuri-salarii va fi cea care va aduce riscuri suplimentare pe inflație, cât politica fiscală. Este unul dintre motivele pentru care este foarte probabil ca politica monetară a băncilor centrale din Est, inclusiv a BNR, să rămână una restrictivă.

”Partea fiscală va genera clar inflație. Reforma fiscală este obligatorie și va alimenta inflația și deficitul bugetar pe care îl avem prognozat la 6%-7% din PIB. În caz de recesiune însă, deficitul bugetar va crește mult mai mult”, spune Nicolae Chidesciuc.

Potrivit acestuia, riscul declanșării unei recesiuni economice în România este unul global. ”Cred ca riscul de recesiune venit din România nu este unul specific. Mai mult unul global. Pentru o estimare a deficitului bugetar puteti lua ca si reper ce s-a întâmplat în recesiunile anterioare: fie în 2009, fie în 2020, în Covid”, precizează reprezentantul JP Morgan.

În 2009, România a înregistrat o scădere economică de -7,1%, însoţită de o creştere a deficitului bugetar şi a numărului de şomeri, în contextul în care efectele crizei s-au resimţit atât la nivel economic (macro şi microeconomic), cât şi în plan social.

Balanţa comercială a înregistrat un deficit de 9,8 miliarde de euro, în condiţiile înregistrării unor exporturi de 29,1 miliarde de euro şi unor importuri de 38,9 miliarde de euro. Valoarea schimburilor intracomunitare a reprezentat peste 70 % din total, în creştere faţă de anul 2008, reflectând nivelul integrării, dar şi al dependenţei de piaţa unică.

De asemenea, anul 2009 a marcat o rată a inflaţiei, calculată ca medie anuală, de 5,6%, în condiţiile înregistrării unui deficit bugetar de 8,3% din PIB, a unor investiţii străine directe de aproximativ 4,56 de miliarde de euro şi a unui deficit de cont curent de doar -4,4%.

În anul pandemic 2020 deficitul bugetar a fost de 9,2%.