Indicatorul care decide viitorul învăţământului superior în România

Ponderea oamenilor cu studii superioare, care au între 30 şi 34 de ani, din numărul total al românilor din această grupă de vârstă e "indicatorul care caracterizează cel mai bine forţa de muncă dintr-un stat", a explicat pentru Economica.net profesorul Ion Ciucă, şeful Direcţiei Strategii şi Finanţare Instituţională din Ministerul Educaţiei. Cum va schimba ţinta propusă pentru acest indicator sistemul universitar care va forma oameni pregătiţi pentru piaţa muncii, într-o analiză Economica.net.
Cristina Şomănescu - Dum, 22 apr. 2012, 21:00
Indicatorul care decide viitorul învăţământului superior în România

Se pregăteşte o schimbare de paradigmă în sistemul universitar. Guvernul a adoptat o Hotărâre prin care facultăţile sunt obligate şi verificate dacă pregătesc studenţii pentru piaţa muncii.

Ponderea persoanelor cu studii superioare cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani din numărul total al celor care au vârste în acest interval. Acest indicator poate părea, pentru cei neavizaţi, cel mult un parametru statistic abstract, fără relevanţă şi repercusiuni directe asupra studenţilor, curriculei din facultăţi, competenţelor celor care termină o facultate sau asupra măsurii în care absolvenţii de facultate îşi vor găsi un loc de muncă.
În realitate însă, acest indicator este relevant la nivel de politici educaţionale, de legi care reglementează ce am enumerat mai sus – de la ce se studiază în facultăţi, la şansele absolvenţilor de a-şi găsi un loc de muncă la absolvire.

„Indicatorul caracterizează cel mai bine forţa de muncă dintr-un stat”, a explicat pentru ECONOMICA.NET profesorul Ion Ciucă, şeful Direcţiei Strategii şi Finanţare Instituţională din Ministerul Educaţiei. Ca să înţelegeţi greutatea declaraţiei profesorului Ciucă, trebuie să precizăm că Direcţia pe care o reprezintă el a elaborat Hotărârea de Guvern care schimbă mecanismul de finanţare în sistemul universitar. În aceeaşi HG sunt menţionate şi alte măsuri, pe lângă cea referitoare la schimbarea mecanismului de finanţare, care, împreună, vor contribui la creşterea valorii indicatorului la aproape 27% în 2020.
Printre ele, reconfigurarea sistemului universitar, în funcţie de nevoile pieţei muncii. Adică facultăţile vor fi obligate să formeze oameni care se pot angaja imediat după absolvire, adaptaţi la nevoile pieţei şi, în definitiv, ale lumii reale. Marea restructurare a sistemului universitar vine în contextul în care la finele lui 2011, nici Ministerul de resort, nici instituţiile subordonate nu dispuneau de o statistică pe ultimii 21 de ani de ani, referitoare la angajabilitatea absolvenţilor de facultate, potrivit unei analize pe care am publicat-o în noiembrie 2011. Doar anumite facultăţi au comandat studii referitoare la inserţia absolvenţilor lor pe piaţa muncii. Dar ele sunt câteva cazuri punctuale.

Radiografia indicatorului: unde suntem acum, unde vrem să ajungem, dar mai ales la ce distanţă suntem de UE

Peste 320.000 de români cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani au studii superioare. Adică 18% din numărul total al celor care au vârsta cuprinsă în acest interval. Informaţia a fost comunicată pentru ECONOMICA.NET de către Institutul Naţional de Statistică.

Tehnicalităţile indicatorului şi unde suntem în Europa, judecând după acest indicator

Indicatorul se calculează ca raport procentual între populaţia de 30-34 ani care a absolvit o formă de învăţământ de nivel superior (320.611 persoane în vârstă de 30-34 de ani care aveau studii superioare, în anul 2010) şi totalul populaţiei în vârstă de 30-34 ani (1.771.348 persoane de 30-34 ani, în anul 2010), au spus pentru ECONOMICA.NET oficialii INS.
Intră în calculul acestui indicator absolvenţii unei forme de învăţământ de nivel superior de scurtă şi lungă durată.

Cum e distribuită populaţia de 30-34 de ani, în funcţie de gen

19,6% dintre femeile de 30-34 de ani au studii superioare, în vreme ce 16,7% dintre bărbaţii cu vârste cuprinse în intervalul 30-34 de ani au absolvit o facultate, ne-au mai spus oficialii INS.

Menţionăm că Institutul Naţional de Statistică publică trimestrial şi anual date referitoare la ponderea persoanelor de 30-34 ani cu studii superioare, pe baza informaţiilor colectate prin Cercetarea statistică a forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Cercetarea se realizează trimestrial, în conformitate cu Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 577/1998 cu privire la organizarea unei anchete statistice selective asupra forţei de muncă în Comunitatea Europeană.

România s-a angajat să se alinieze exigenţelor europene, aşa cum sunt ele operaţionalizate şi măsurate în Strategia Europa 2020 – de creştere economică în UE pentru următorii zece ani. Strategia Europa 2020 vizează modelarea a cinci obiective majore, la nivel european, printre care şi educaţia. La capitolul educaţie, printre indicatorii măsuraţi de UE se numără şi ponderea la nivel de stat al UE a persoanelor cu studii superioare, cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani (din totalul populaţiei cu vârste în acest interval). Strategia Europa 2020 stabileşte o medie europeană de 40% a nivelului acestui indicator în 2020.
Ministerul Educaţiei din România şi-a asumat, declarativ, ca în 2020 să atingă ţinta realistă de 26,74% pentru acest indicator.

Unde suntem acum cu acest indicator şi ce ecart avem faţă de UE

18% dintre românii cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani au studii superioare, din numărul total al celor care au vârste cuprinse în intervalul antemenţionat. România înregistrează printre cele mai mici valori ale indicatorului din Europa.
Pentru limpiditate, precizăm că România se află pe locul al treilea la nivel european, în funcţie de cele mai scăzute valori ale indicatorului. România este devansată doar de Cehia şi Slovacia la acest capitol.
Media europeană a acestui indicator ajunge la circa 46.8%, după cele mai recente măsurători disponibile.

Iată unde ne aflăm acum în Europa în privinţa acestui indicator

Irlanda are cea mai ridicată valoare la nivel european: 49% dintre cei cu vârste între 30 şi 34 de ani au studii superioare (din numărul total al celor cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani).
Danemarca urmează în topul celor mai ridicate valori ale indicatorului, cu 48,1% persoane cu studii superioare, cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani (din numărul total al celor între 30 şi 34 de ani).
Luxemburg se află pe poziţia a treia în top, cu 46.6% persoane cu studii superioare, cu vârste prinse între 30 şi 34 de ani (din numărul total al celor cu vârste prinse în interval).
Finlanda: 45.9%.
Cipru: 44.7%.
Suedia: 44%.
Franţa: 43.3%.
Belgia: 43.2%.
Marea Britanie: 41.2%.
Germania: 40.8%.
Lista continuă, în această succesiune, cu Slovacia (35%), Lituania (40.6%), Olanda (40.5%), Spania (39.4%), Estonia (35.9%), Letonia (35%), Polonia (32.8%), Grecia (26.5%), Bulgaria (27.9%), Austria (23.5%), Ungaria (23.9%), Portugalia (21.1%), Malta (21.1%), Italia (19%), România (18%), Slovacia (17.6%) şi Cehia (17.5%).

Ce state europene şi-au asumat ţinte spectaculoase de creştere a valorii acestui indicator în 2020

România şi-a asumat o creştere a valorii indicatorului, până la nivelul de aproape 27% în 2020. Acum se află la 18%, deci creşterea pe care mizează până în 2020 este de 9%. Mult, puţin? România se află pe poziţia a noua la nivel de Uniune, după cele mai îndrăzneţe ţinte asumate pentru 2020.
Menţionăm că Slovacia şi-a asumat o creştere cu circa 22% a valorii indicatorului până în 2020, Portugalia şi-a asumat o creştere cu 19% a nivelului indicatorului până în 2020, Bulgaria şi-a asumat o creştere cu 18.1%, Cehia (creştere cu 14.5%), Austria şi-a asumat o creştere cu 14.5%, iar Polonia şi-a asumat că va urca nivelul indicatorului cu 12.2%. Lista continuă cu Irlanda, Malta şi România, după cele mai îndrăzneţe creşteri ale valorii indicatorului până în 2020.

Cum va atinge România ţinta de 27% persoane cu studii superioare în 2020.

O creştere economică medie de 4% până în 2020 ar contribui semnificativ la atingerea acestei ţinte. Informaţia apare într-un document oficial, elaborat în 2010 de Direcţia Generală Afaceri Europene şi Secretariat Bologna. Este vorba de Documentul de fundamentare pentru stabilirea la nivel naţional a valorilor de referinţă ale obiectivelor Strategiei Europa 2020.
În realitate, atingerea acestui deziderat presupune controlul mai multor variabile şi demararea unor schimbări de paradigmă la nivel de programe de licenţă, în facultăţi.

Schimbările formulate pentru atingerea ţintei de 26,74% au demarat cu acordarea de granturi, în locul finanţării locurilor în facultăţi.

Ţinta de 26,74%, asumată de Ministrul Educaţiei, este invocată şi în Hotărârea privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat în anul universitar 2012-2013. Este vorba de actul normativ prin care se schimbă mecanismul de finanţare în sistemul universitar. Ministerul nu mai finanţează cifre de şcolarizare, ci granturi.

Astfel că, de anul viitor, ministerul nu mai finanţează locuri la admiterea în învăţământul superior, ci dă granturi, adică o sumă de bani pe care fiecare universitate o poate împărţi între locurile bugetate sau parţial suportate de către studenţi împreună cu instituţia de învăţământ superior. Astfel, ministerul alocă 45.887 granturi pentru licenţă, 25.426 pentru master, 4.000 pentru rezidenţiat şi 1.504 pentru doctorat, declara Cătălin Baba, ministrul Educaţiei.

În aceeaşi Hotărâre de Guvern referitoare la schimbarea mecanismului de finanţare în sistemul universitar se vorbeşte despre restructurarea programelor de studii de licenţă în acord cu exigenţele pieţei muncii, cu scopul creşterii angajabilităţii absolvenţilor de facultate, printre alte măsuri care vor contribui la creşterea valorii indicatorului până la aproape 27% în 2020.

Restructurarea învăţământului universitar: dintr-un sistem rigid şi anacronic, într-unul deschis şi compatibil cu piaţa muncii. Marea restructurare va contribui la atingerea ţintei de 27% în 2020.

Hotărârea de Guvern privind metodologia de evaluare externă a instituţiilor de învăţământ superior de către ARACIS vine cu o schimbare de paradigmă relativ la modul în care este construit la bază sistemul de învăţământ superior. Sintetic, schimbarea de paradigmă se referă la regândirea programelor de studii astfel încât să concilieze pregătirea studenţilor, competenţele dobândite în cadrul formal al facultăţii cu piaţa muncii, în configuraţia ei din acest moment.

Începând cu acest an, conform legii, facultăţile sunt obligate să-şi regândească programele de studii ofertate, pornind de la premisa angajabilităţii studenţilor lor la absolvirea programelor respective. Cu alte cuvinte, îşi vor alcătui programele de studii pornind de la premisa şi imperativul că la finalul studiilor, absolvenţii lor trebuie să-şi găsească un loc de muncă, în acord cu capabilităţile şi competenţele dobândite în curricula formală a facultăţii. Sintetic, acest imperativ legislativ se referă la faptul că facultăţile trebuie să le ofere studenţilor toate resursele necesare ca ei să îşi sporească angajabilitatea pe piaţa muncii. Iar acest imperativ va fi atins prin redesenarea programelor de studii, încât să răspundă nevoilor pe care le are acum piaţa muncii.

Legea vine, declarativ, cu o soluţie la problema de fond a sistemului, confirmată de generaţiile de absolvenţi de facultate, care susţin că programele de studiu sunt anacronice şi rupte de realitatea din piaţă. Toţi actorii implicaţi spun însă că programele de studiu mizează, în general, pe engramarea cunoştinţelor teoretice, într-un mod mecanicist şi dogmatic, fără ca lor să le fie explicată relevanţa şi operativitatea conceptelor învăţate, în lumea reală.

Potrivit noii legi, facultăţile sunt obligate să pună accentul pe angajabilitatea viitorilor absolvenţi şi pe corespondenţa dintre diploma obţinută de ei şi calificările dobândite în cadrul programulelor de studiu ofertate.

ARACIS va evalua periodic facultăţile funcţie de eficacitatea lor educaţională, se precizează în HG. Eficacitatea educaţională a facultăţilor va fi stabilită funcţie de indicatori precum „valorificarea studiilor prin angajabilitatea absolvenţilor”, „corepondenţa dintre diplome şi calificări”, „tipul şi ponderea activităţilor de pregătire practică”, „relevanţa programelor de studiu”, „existenţa şi funcţionarea serviciilor de orientare în carieră a studenţilor”.
Mai mult, facultăţile vor fi evaluate periodic dacă realizează statistici cu privire la parcursul profesional al absolvenţilor după absolvire. Indicatorul de performanţă urmărit de ARACIS, aşa cum apare el în HG, se referă la: „culegerea sistematică de date de la absolvenţi privind dezvoltarea profesională şi personală asigurată de facultate”.

Ce măsuri a mai anunţat ministerul de resort pentru atingerea ţintei de 27% persoane cu studii superioare în 2020.

Ele apar în HG-ul care schimbă mecanismul de finanţare a univerisităţilor.

  • Operaționalizarea Agenției de Credite pentru Studenți, ca măsură de sporire a accesului la educație terțiară, în condițiile asigurării egalității de șanse – 2013.
  • Restructurarea învățământului de studii universitare de licență, în sensul creșterii eficienței economice a acestuia, prin finanțarea cu predilecție a programelor de studii clasificate, după nivelul de calitate al acestora.

Unde vom fi în 2020 în privinţa ponderii persoanelor cu studii superioare cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani, diin numărul total al celor cu vârste prinse în acest interval. Trei scenarii probabile.

Direcţia Generală Afaceri Europene şi Secretariat Bologna a desenat trei scenarii probabile de evoluţie a acestui indicator, în Documentul de fundamentare pentru stabilirea la nivel naţional a valorilor de referinţă ale obiectivelor Strategiei Europa 2020, elaborat în 2010. Iată-le:

Într-un scenariu optimist, ponderea românilor cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani, care au studii superioare se va situa la 29,93% în 2020, corelat cu o creştere economică medie de 6% până în 2020.
Într-un scenariu pesimist, ponderea românilor cu vârste între 30 şi 34 de ani, care au studii superioare, nu va depăşi 24,60% până în 2020, la o medie a creşterii economice în următorii 10 ani de 2%.
Într-un scenariu realist, ponderea celor cu studii superioare şi vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani se va situa la nivelul de 26,74%, în contextul unei creşteri economice medii de 4% până în 2020.

Notă: În toate cele 3 scenarii, indicatorul a cărui evoluţie este prognozată mai sus se referă la ponderea românilor cu studii superioare cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani, din numărul total al românilor care au vârste prinse în acest interval.

Ce este Strategia Europa 2020
Europa 2020 reprezintă strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani.
Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Vorbim de ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia. Statele membre au adoptat propriile lor obiective naţionale în aceste domenii.
Uniunea trebuie să aibă minimum 40% persoane cu studii superioare cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani, din numărul total al celor cu vârsta prinsă în acest interval, până în 2020, potrivit exigenţelor formulate în Strategia Europa 2020.

Te-ar mai putea interesa și
Simtel Team a atras 12,8 milioane de lei de la bursă. Compania va investi în proiecte de stocare a energiei electrice, într-o rețea de încărcare mașini electrice și fotovoltaice
Simtel Team a atras 12,8 milioane de lei de la bursă. Compania va investi în proiecte de stocare a energiei electrice, ...
Simtel Team (BVB: SMTL), companie românească de inginerie și tehnologie listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București, a atras 12,8 milioane de lei de la investitori, în urma unei......
Guvernul aprobă azi schema de reducere a prețurilor la carburanți cu 50 de bani pe litru. Reducerea se aplică de mâine, pentru trei luni, și este voluntară pentru companii
Guvernul aprobă azi schema de reducere a prețurilor la carburanți cu 50 de bani pe litru. Reducerea se aplică de mâine, ...
Guvernul aprobă în ședința de azi ordonanța de urgență care prevede reducerea prețurilor la carburanți cu cu 50 ...
Producţia de lapte a scăzut în anul 2021 faţă de anul 2020, iar producţiile de lână şi de ouă au crescut – INS
Producţia de lapte a scăzut în anul 2021 faţă de anul 2020, iar producţiile de lână şi de ouă au crescut – INS
Producţia de lapte a scăzut în anul 2021 faţă de anul 2020 cu 1,77%, iar producţiile de lână şi de ouă au crescut ...
Record al ultimilor 10 ani – Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu din România
Record al ultimilor 10 ani – Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu din România
Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu ...