Integrarea imigranţilor musulmani înregistrează progrese în Europa – studiu

‘La a doua generaţie, majoritatea (imigranţilor musulmani) s-au integrat în societate’, a afirmat Bertelsmann Stiftung într-un comunicat publicat cu ocazia apariţiei, joi, a unui ‘Monitor al religiei’ (1.000 de persoane reprezentând populaţia, dintre care 500 de musulmani, intervievate în fiecare dintre ţările studiate).

Institutul Bertelsmann a selectat mai mulţi indicatori ai integrării pentru musulmani – care reprezintă, potrivit studiului, circa 5% din populaţia din vestul Europei – cum ar fi nivelul de educaţie, ocuparea forţei de muncă şi remunerarea, legătura cu ţara gazdă sau timpul liber petrecut cu persoane care nu sunt de religie musulmană.

‘Această integrare încununată de succes este cu atât mai remarcabilă cu cât niciuna din aceste cinci ţări nu oferă mijloace structurale adecvate de participare (în societate) şi musulmanii se confruntă cu o respingere deschisă din partea a circa unei cincimi din populaţie’, a precizat Institutul Bertelsmann.

Studiul arată că, la a doua generaţie, 67% dintre descendenţii imigranţilor care se declară de confesiune musulmană îşi continuă studiile după liceu (17 ani). Marea lor majoritate spun că sunt ‘conectaţi’ cu ţara gazdă (96% în Franţa şi Germania), deşi în unele ţări formele de respingere pot fi puternice.

Astfel, 28% dintre persoanele chestionate în Austria spun că nu vor vecini musulmani, iar procentul celor care îşi exprimă aceeaşi poziţie este de 21% în Marea Britanie, 19% în Germania, 17% în Elveţia şi 14% în Franţa. Ratele de respingere sunt mult mai mici atunci când persoanele intervievate sunt întrebate în legătură cu posibilitatea de a avea vecini ‘homosexuali’ sau ‘cu o altă culoare a pielii’.

Deşi în Franţa rata abandonului şcolar după 17 ani este mai mică (11% faţă de 36% în Germania), în această ţară este semnalată ‘discriminarea pe piaţa muncii’. Aceasta se traduce printr-o rată a şomajului de 14% pentru imigranţii musulmani, comparativ cu 8% pentru eşantionul reprezentativ al populaţiei.

În Germania se înregistrează o tendinţă inversă, elevii fiind prea devreme preocupaţi de orientarea către educaţia profesională (doar 64% dintre imigranţii musulmani îşi continuă şcoala după 17 ani). Pe de altă parte, ‘capacitatea de absorbţie a pieţei forţei de muncă este relativ bună şi barierele de acces pentru migranţi sunt relativ scăzute’, cu o rată a şomajului de 5% în rândul imigranţilor musulmani (faţă de 7% în rândul populaţiei generale). În toate cazurile, nivelul de salarizare în cazul musulmanilor rămâne sub medie.