„Guvernul iranian a publicat deja o listă exhaustivă cu cele 3.117 de victime ale recentei operaţiuni teroriste” (aşa cum numesc autorităţile de la Teheran protestele antiguvernamentale, not.red.), afirmă într-o postare pe platforma X ministrul de externe iranian Abas Araqchi, respingând declaraţiile lui Donald Trump.
Şeful diplomaţiei iraniene a apărat veridicitatea bilanţului oficial al morţilor şi a susţinut că orice contestare a acestor cifre trebuie să fie susţinută de dovezi.
„Dacă cineva pune la îndoială acurateţea datelor noastre, vă rugăm să prezentaţi orice dovezi”, a declarat Araqchi, în timp ce organizaţii de opoziţie pentru drepturile omului, precum HRANA, cu sediul în SUA, au estimat numărul morţilor la 7.015, şi continuă să verifice peste 11.700 de posibile decese, apreciind că numărul persoanelor arestate se ridică la aproximativ 53.000.
Preşedintele american a menţionat vineri seara 32.000 de morţi în Iran din cauza reprimării brutale a protestelor din ianuarie în Iran, pe care autorităţile de la Teheran le-au calificat drept tulburări şi acte teroriste orchestrate de SUA şi Israel.
„Este o situaţie foarte tristă. 32.000 de persoane au murit într-o perioadă relativ scurtă”, a declarat Trump, care a denunţat, de asemenea, faptul că autorităţile iraniene intenţionau să execute 837 de manifestanţi, dar au renunţat în urma avertismentelor sale, conform EFE.
„Urmau să spânzure 837 de persoane şi le-am dat cuvântul meu: dacă spânzuraţi vreo persoană, chiar şi una singură, veţi fi atacaţi imediat”, a spus Trump, care îşi menţine ameninţarea de a ataca Iranul dacă nu se ajunge la un acord în negocierile nucleare dintre părţi.
Preşedintele american a declarat vineri că ar putea lua în considerare o acţiune militară limitată împotriva Iranului, ca măsură de presiune pentru a se ajunge la un acord cu Teheranul privind limitarea programului său nuclear.
Donald Trump îşi acordase un termen „între zece şi 15 zile” pentru a decide dacă va interveni militar sau nu în Iran.
SUA şi-au accelerat desfăşurarea militară în Orientul Mijlociu, în urma căreia Iranul a acceptat să reia negocierile nucleare pe 6 ianuarie şi a asigurat că în următoarele zile îşi va prezenta propunerile Washingtonului, după două runde de discuţii.
Până acum, Iranul a respins cererile americane de a renunţa complet la îmbogăţirea uraniului şi de a-şi limita programul de rachete balistice, dar susţine că ar putea limita nivelul de îmbogăţire a uraniului în schimbul ridicării sancţiunilor, conform agenţiei de presă citate.