Laurenţiu Mihai: În timp ce statul presa producătorii să finanţeze cheltuielile cu medicamente prin clawback, la CNAS aceşti bani erau furaţi

Companiile membre ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) au cerut încă din anul 2015 un audit independent la CNAS, inclusiv transparentizarea modului de calcul al taxei clawback, dar aceste solicitări au fost ignorate. Producătorii de medicamente au fost obligaţi să plătească sume pe care nu le pot verifica şi au existat multe cazuri în care companiile au contestat aceste cifre în justiţie şi au şi câştigat. În plus, deşi APMGR a demonstrat clar că taxa clawback a ajuns la un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice, iar medicamentele ieftine sunt cele mai afectate de această taxă şi dispar de pe piaţă, demersurile lor au fost ignorate de autorităţi, explică oficialii APMGR într-o luare de poziţie trimisă redacţiei azi.

„Am avertizat autorităţile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit despre efectele negative ale taxei clawback asupra pacienţilor şi industriei, şi am luptat împotriva lipsei de transparenţă a statului român în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele. Am aflat acum de la procurori că, în timp ce statul român presa producătorii să finanţeze cheltuielile cu medicamente prin taxa clawback, ignorând faptul că acest lucru ducea la dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă şi falimenta producătorii de medicamente generice, la CNAS aceşti bani erau furaţi”, a declarat Laurenţiu Mihai, directorul executiv al APMGR.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România solicită Guvernului ca imediat să dispună:

• un audit independent la CNAS prin care să se verifice folosirea banului public, inclusiv prin verificarea şi transparentizarea datelor folosite pentru calculul taxei clawback;
• suspendarea imediată a plăţii taxei clawback pentru medicamentele generice, ca să se asigure că medicamentele esenţiale pentru milioane de pacienţi rămân pe piaţă, iar locurile de muncă din industria locală sunt păstrate.

APMGR reaminteşte că medicamentele generice sunt în general medicamente ieftine care sunt folosite în special de bolnavii cronici, de vîrstnici, şi care se adresează unor arii terapeutice de bază, precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancere, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator.

Conform Cegedim, 60% dintre cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţa românească în perioada următoare costă sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care fabrică doar medicamente generice.

Citeşte şi Peste 1.300 de medicamente care costă sub 25 de lei riscă să dispară de pe piaţă din cauza taxei clawback

O taxă pe vânzări de 30%, care se adaugă politicii celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, care se adaugă obligaţiei medicamentului generic de a fi maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al carui generic este, combinate cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, toate acestea nu pot duce decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie, spune APMGR.

Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Cluj-Napoca, Tîrgu-Mureş şi Constanţa, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice care acoperă toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice.
Industria generică locală contribuie cu circa 1,5% la PIB şi asigură peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe, organizaţia reprezentativă a industriei producătoare de medicamente generice şi biosimilare din Europa.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia-a Sun Pharma company, Teva, Zentiva.