Marile capitaluri fug de pe marile pieţe emergente

Adaugă-ne ca sursă preferată

Banca centrală a Braziliei a anunţat joi seară că va injecta în piaţă cel puţin 60 miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, pentru a tempera deprecierea monedei sale (realul). Realul a atins recent cel mai scăzut nivel din 2008.

Banca centrală a Turciei a ridicat marţi una dintre ratele overnight ale dobânzii cu 50 puncte bazice (sutimi de procent). „Explicaţia oficială s-a referit la riscul unor presiuni inflaţioniste. Desigur, motivul real este altul: banca centrală încearcă sa prevină o prabuşire a lirei turceşti (TRY)”, explică analistul Mihai Nichişoiu, de la casa de brokeraj Tradeville.

Cele două ştiri vin după panica instaurată pe piaţa valutară indiană. „Nu doar India trepidează, însă. Turbulenţele lovesc acum o parte tot mai mare a Asiei de Sud-Est. Indonezia a anuntat un deficit de cont curent de 9,8 miliarde de dolari, iar rupia indoneziană a alunecat la minimul ultimilor patru ani”, scrie Mihai Nichişoiu într-unul din rapoartele TradevilleFX.

Pentru investitorii globali, rupia indoneziană (IDR) a fost una dintre cele mai irezistibile atracţii în speculaţiile valutare (Forex, FX, n.r.) post Lehman Brothers.

Cea mai la îndemână explicaţie este aceea că marii jucători ai burselor lumii, ca şi marii investitori se pregătesc pentru diminuarea lichidităţilor de pe pieţele lumii. Reducerea resurselor de speculaţii se datorează opririi tiparniţei suplimentare de bani a Federal Reserve, banca centrală a SUA, prin oprirea operaţiunilor cunoscute sub acronimul QE3.

„Nu avem o criză în economiile emergente, cel puţin nu încă. Avem o criză în economiile emergente care rulează deficite de cont curent uriaşe şi cronice“, nuanţează Mihai Nichişoiu.

Diferenţa ar fi esenţială şi explică de ce, de pildă, coroana norvegiană (NOK) nu se prăbuşeşte, deşi NOK este moneda unei economii emergente, „deghizată pe durata crizei zonei euro, în mod circumstanţial, în forma unei monede de refugiu“, spune Mihai Nichişoiu.

Norvegia nu are deficite de cont ci, dimpotrivă, „rulează în mod constant excedente de cont curent remarcabile, de 10-15% din PIB“.

La fel, aşa se explică de ce wonul sud-coreean (KRW) s-a apreciat în ultimele săptămâni, în timp ce alte valute din Asia de Sud-Est, precum rupia indoneziana (IDR) sau rupia indiana (INR), s-au prăbuşit.

„Aşa se explică de ce turbulenţele cele mai mari sunt văzute în Turcia, India, Africa de Sud şi Brazilia. Apoi, gândiţi-vă la Ungaria: banca centrală este angajată într-un ciclu de relaxare monetară importantă. Şi totuşi, forintul unguresc (HUF) a rămas în graâia cumpărătorilor“, în ultima vreme.

Originea problemei este clară: Rezerva Federală se pregăteşte să închidă în mod gradual robinetul lichidităţii, conchide analistul.

„Ipoteza de lucru este că Rezerva Federală va oferi curând certitudini. La finalul acestui an, cel mai probabil chiar luna viitorare, Rezerva Federală va anunţa o reducere modestă a QE3, oferind la schimb promisiunea de a suprima dobânda cheie pentru o perioada supraextinsă de timp. Ieşirile dramatice de capital din economiile emergente cu deficite de cont curent vor fi întrerupte“, prevede Mihai Nichişoiu.

Măcar pentru o vreme.