MFP: Veniturile şi-au menţinut ponderea în PIB în 2011, dacă se exclud fondurile UE şi agricultura

„Analiza trebuie făcută asupra veniturilor bugetare care sunt influenţate de evoluţia economică şi nu asupra tuturor categoriilor de venituri ale bugetului general consolidat. De exemplu, veniturile aferente fondurilor europene nu sunt influenţate de variaţia Produsului Intern Brut nominal. În 2011 faţă de 2010, veniturile bugetare exclusiv fonduri UE au înregistrat un nivel mai mare cu 10%, fiind cu aproximativ 1,8 miliarde de lei peste programul asumat”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, ca răspuns la unele informaţii apărute în presă privind performanţa slabă în colectare la nivelul anului 2011.

Liderul eurodeputaţilor PDL, Theodor Stolojan, a publicat luni un material în care susţine că anul trecut a scăzut gradul de colectare, întrucât ponderea veniturilor s-a limitat la 31,8% din PIB, raportat la valoarea nominală a acestui indicator, mai mare decât estimările iniţiale. În aceste condiţii, Stolojan atrage atenţia că şi în construcţia bugetară pe 2012 s-ar putea înregistra o scădere a ponderii veniturilor în PIB, a cărui estimare a urcat de la 580 de miliarde lei la 609 miliarde lei

PIB nominal a fost în 2010 de 522.561 miliarde de lei, iar în 2011 de 578.552 miliarde de lei, creşterea fiind de 10,7%. PIB nominal a fost estimat anul trecut de Comisia Naţională de Prognoză la 548 de miliarde lei în 2011.

„Pentru o comparaţie corectă între evoluţia veniturilor bugetare şi cea a PIB în valori nominale trebuie evidenţiată structura specifică a produsului intern brut din cei doi ani analizaţi. În 2011, revizuirea PIB nominal a avut la bază în mare parte contribuţia agriculturii (ca urmare a producţiei agricole excepţionale), agricultura fiind mai puţin fiscalizată decât restul ramurilor economice. PIB, exclusiv producţia agricolă, s-a majorat în termeni nominali cu 10%. Comparativ, veniturile bugetului general consolidat, exclusiv fonduri UE, s-au majorat tot cu 10%, menţinându-şi ponderea în PIB în anii 2010 şi 2011 (luând în calcul PIB exclusiv producţia agricolă), respectiv 32,4%”, se precizează în comunicatul MFP.

MFP notează că un motiv pentru revizuirea PIB nominal a fost şi creşterea semnificativă a stocurilor atât faţă de anul 2010, cât şi faţă de estimările iniţiale pentru 2011. Acest element, cu toate că influenţează formarea PIB, nu are corespondent în creşterea veniturilor bugetare, chiar dimpotrivă, poate influenţa negativ încasările la impozitul pe profit.

„În plus, nu toate categoriile de venituri bugetare sunt corelate cu creşterea PIB nominal. De exemplu, pentru impozitul pe venit şi pentru contribuţiile sociale, bazele macroeconomice relevante sunt câştigul mediu brut şi numărul mediu de salariaţi. În condiţiile revizuirii cadrului macroeconomic, creşterea combinată a acestor indicatori în anul 2011 faţă de 2010 a fost de 8,4% (inferioară creşterii nominale a PIB de 10,7%), în timp ce încasările din impozitul pe venit şi cele din contribuţii au crescut în condiţii comparabile cu 8,4%, în linie cu creşterea câştigului salarial şi a numărului de angajaţi”, mai precizează MFP.

De asemenea, în cazul veniturilor din TVA, baza macroeconomică relevantă este consumul final, exclusiv autoconsumul şi piaţa ţărănească, în anul 2011 creşterea acestui indicator fiind de 6% faţă de anul 2010. În acest context, încasările din TVA au crescut, în condiţii comparabile (excluzând influenţa majorării TVA din 2010), cu 9%, se mai spune în comunicat.

Pe de altă parte, veniturile aferente impozitului pe profit, categorie a cărei dinamică este corelată cu cea a PIB, au crescut în 2011 faţă de anul 2010, în condiţii comparabile (excluzând influenţa eliminării impozitului minim pentru microîntreprinderi) cu 10,9%, uşor peste rata nominală de creştere a PIB.

MFP nu face însă referiri la un alt aspect criticat de europarlamentarul PDL, care susţine că după noile estimări de PIB ar trebui majorat şi programul de încasări pentru acest an, de la 195 de miliarde lei la 205 miliarde lei, pentru a menţine gradul de colectare.

Stolojan a concluzionat că fără o majorare a veniturilor programate pentru acest an, statul va fi obligat să continue reformele, să reducă numărul de salariaţi din sectorul public sau să comprime alte cheltuieli pentru a putea aplica reîntregirea salariilor bugetarilor. În an electoral.

„Dacă avem în vedere ponderea prevăzută a veniturilor bugetare în PIB de 33,7%, atunci veniturile bugetului ar trebui să ajungă la 205 miliarde lei. Dar 33,7% înseamnă că, în mod real, angajamentul de luptă împotriva evaziunii fiscale să aibă şi rezultate. Dacă însă această «luptă» nu are rezultate şi rămânem tot la ponderea veniturilor bugetului în PIB din anul 2011, de cca 32%, atunci pentru anul 2012, chiar şi în condiţiile unui PIB de 609 miliarde lei, obţinem tot veniturile prevăzute de 195 miliarde lei. În această situaţie nedorită, evident, resursa pentru reîntregirea salariilor în sectorul bugetar trebuie realizată prin continuarea reformelor şi reducerea numărului de salariaţi din sectorul public sau prin comprimarea altor cheltuieli”, adaugă Stolojan.

El insistă că, din acest motiv, „Ministerul Finanţelor trebuie să-şi clarifice poziţia cât mai repede faţă de bugetul pe anul 2012”.

„Reîntregirea salariilor din sectorul bugetar nu înseamnă nicidecum revenirea şi la puterea de cumpărare a acestora, avută înainte de tăierea cu 25% a veniturilor, datorită inflaţiei din anii respectivi, inclusiv din 2012”, avertizează însă Theodor Stolojan.