Nicolăescu: Reorganizăm Agenţia Naţională de Transplant. Instituţia are multe deficienţe

„Agenţia Naţională de Transplant, din punctul meu de vedere, funcţionează ca o instituţie birocratică. Nu este o instituţie care să prognozeze, care să ajute la elaborarea programelor, care să monitorizeze şi să ţină registrul de transplant aşa cum ar fi normal în orice ţară civilizată. Drept pentru care, având aşa de multe deficienţe, trebuie reorganizată”, a explicat ministrul Sănătăţii, răpunzând la o întrebare privind intenţia de reorganizare a ANT, marţi, la conferinţa „Transplantul, pacientul în stare post transplant şi viaţa cotidiană a acestuia”.

Potrivit ministrului, atunci când va fi făcută reorganizarea tuturor instituţiilor subordonate Ministerului Sănătăţii, şi ANT va intra în acest proces.

Prezent de asemenea la conferinţă, profesorul Irinel Popescu, şefului Clinicii de chirugie şi transplant hepatic Fundeni şi cel care a realizat primul transplant hepatic din România, a spus că anul acesta au fost realizate 96 de operaţii de acest fel, ajungându-se în total la 493. Rata de supravieţuire imediată după o astfel de operaţie este de 93 la sută, iar cea de supravieţuire globală – 70 la sută, în România, a mai precizat Popescu, precizând că aceste cifre sunt la nivelul celor internaţionale, dar că ar putea fi îmbunătăţite, în România fiind nevoie de peste 100 de operaţii de transplant hepatic pe an.

La rândul său, profesorul Ionel Sinescu, şeful Clincii de chirurgie urologică şi transplant renal Fundeni a arătat că efectuarea unui transplant presupune şi muncă neplătită, depusă de medicii de la terapie intensivă, care trebuie să identifice donatorul şi să-l menţină în moarte cerebrală, sau de cei care merg la recoltări, iar plata acestora ar trebui să fie inclusă în costul operaţiei.

„Este firesc să fie aşa pentru că nu poţi suprasolicita oamenii la infinit, fără să le oferi nimic. Orice muncă trebuie răsplătită. (…) Pentru noi, care facem fel de fel de intervenţii chirugicale de dificultăţi deosebite, transplantul nu mai înseamnă ceva extraordinar. În schimb, înseamnă ceva deosebit ceea ce faceţi dumeavostră în sălile de terapie intensivă, menţinerea donatorilor în moarte cerebrală, în condiţii deosebite, creşterea numărului de organe care se pot transplanta”, a spus Sinescu, adresându-se cadrelor medico-sanitare prezente.