Noile măsuri fiscale determină o agravare fără precedent a poverii fiscale a contribuabililor-AmCham

AmCham România îţi exprimă îngrijorarea faţă de noul val de impozite şi taxe anunţate în ultima vreme de către Guvernul României. Împreună cu creşterile de fiscalitate impuse deja în legislaţie, fără o consultare prealabilă şi transparentă cu mediul de afaceri, astfel de decizii determină o agravare, fără precedent în ultimii 20 de ani, a poverii fiscale pe care contribuabilii români vor fi obligaţi să o suporte„, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ Americane în România – AmCham, organizaţie care reuneşte 350 de companii americane, internaţionale şi locale, cu investiţii totale de peste 10 miliarde dolari şi 200.000 de locuri de muncă.

Totodată, investitorii arată că lipsa de coerenţă şi consisteţă în adoptarea de măsuri cu caracter fiscal, precum şi intervenţiile frecvente şi imprevizibile ale Guvernului în economie provoacă distorsiuni în mecanismele pieţei, dificultăţi în planificarea afacerilor, cu consecinţe deosebit de grave pentru mediul de afaceri românesc, atractivitatea investiţională şi competitivitatea economică a României.

„În lipsa unei strategii de ţară careia să i se circumscrie, sistemul fiscal românesc, în loc să se modernizeze prin mecanisme eficiente şi echitabile în sprijinul dezvoltării ţării şi al eforturilor mediului de afaceri în condiţiile actuale grele de piaţă, este în pericol să devină un factor de obstrucţie insurmontabil, mai ales sub distorsiunile cauzate de corupţie, evaziune fiscală şi creşterea comerţului ilicit cu produse accizabile”, a adăugat sursa citată.

„Departe de a reprezenta o soluţie sustenabilă pentru securizarea resurselor la bugetul statului, toate acestea vor determina creşterea evaziunii fiscale, diminuarea drastică a volumului de investiţii, scăderea locurilor de muncă şi dificultăţi economice în cascadă. Măsuri precum creşterea preţului pentru carburanţi sau taxe pe construcţiile speciale se vor reflecta în creşterea costurilor de producţie şi implicit a preţurilor produselor româneşti diminuând competitivitatea acestora pe pieţele externe. Nu în ultimul rând, aceste propuneri vor atrage cel mai probabil deschiderea unei noi proceduri de infringement împotriva României, nefiind în linie cu prevederile directivelor europene”, se arată în comunicatul AmCham.

Nu în ultimul rând, AmCham reiterează ideea privind ineficacitatea majorărilor de taxe şi a introducerii de noi impozite, prin creşterea arbitrară a fiscalităţii, şi solicită Guvernului şi Ministerului Finanţelor Publice „să se concentreze asupra respectării angajamentelor asumate faţă de mediul de afaceri şi societate în general, prin adoptarea unor măsuri reale de combatere eficace a evaziunii fiscale, accelerarea reformei ANAF şi ridicarea gradului de conformare voluntară a contribuabililor”.

Accizele vor creşte anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool.

Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră.

Totodată, Executivul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, a anunţat premierul Victor Ponta.

Impozitul pe construcţii speciale va fi 1,5% din valoarea construcţiei şi va fi calculat, în cazul infrastructurii de drumuri, şi în funcţie de trotuare şi semne de circulaţie, fiind pus şi pe jgheaburi şi piloni antene telefonie mobilă, radio şi tv, instituţiile publice fiind însă scutite de plată.

Impozitul va fi impus atât firmelor româneşti, cât şi celor străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, precum şi firmelor cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene, urmând însă să fie exceptate de la plată instituţiile publice, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiile, fundaţiile şi alte persoane juridice fără scop patrimonial, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru introducerea impozitului.

Impozitul va fi aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nuclearo – electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare – descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcţii pentru transportul energiei electrice, canale de irigaţii