O lună de foc pentru laptele românesc, nicio soluţie pentru ieşirea din criză

Industria lactatelor intră în cea mai dificilă lună a sa din acest an decapitalizată şi dezbinată. Există trei viziuni diferite despre cum ar trebui să se iasă din criză şi, momentan, nimic concret.  
Alina Stanciu - mar, 15 mart. 2016, 22:03
O lună de foc pentru laptele românesc, nicio soluţie pentru ieşirea din criză

Trei entităţi care, teoretic, au aceleaşi interese, se zbat separat pentru a salva de la colaps o industrie cheie din sectorul alimentar românesc- industria lactatelor. Fermierii, procesatorii şi Ministerul Agriculturii au fiecare câte un cuvânt de spus, nu neapărat în concordanţă, despre ce măsuri ar trebui să se ia pentru a ieşi din criza laptelui, care afectează întreaga Europă, dar mai ales statele mai puţin dezvoltate. La toate aceste puncte de vedere se adaugă vocea şi mai grea a Comisiei Europene care gândeşte şi pune în aplicare, pentru toţi europenii, măsuri bune pentru majoritatea, dar nu neapărat şi pentru România.

O industrie pe buza prăpastiei

Timpul trece însă, iar industria se pregăteşte să intre în luna mai, care ar putea fi, din punct de vedere al raportului dintre consum şi producţie, cea mai grea lună a anului pentru acest sector. „Dacă Guvernul vrea să salveze industria laptelui din România mai are la dispoziţie două luni să o facă. Din luna mai se prăbuşesc preţurile (la poarta fermei – n. red.) pentru că vine Paştele, este post, consumul scade, iar producţia animalelor creşte”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). Acesta atrage atenţia asupra efectelor de bumerang ale unui preţ prea mic, care decapitalizează sau scoate din piaţă micii fermieri, cu efecte în lanţ asupra procesatorilor şi ei afectaţi de importiurile mari de produse procesate. „Exportatorii (care vând în România – n. red.) vin cu produse finite ieftine şi astfel distrug tot lanţul, nu numai pe fermieri. Bătălia se dă la raft, iar noi (procesatorii n. red.) suntem obligaţi să reducem costurile pentru a fi competitivi. Şi aşa s-a ajuns ca unii să umble la calitate, să nu mai cumpere dezinfectant, să nu mai ducă probe la laborator”, mai explică preşedintele APRIL.

Propunerea procesatorilor

În aceste condiţii, APRIL propune guvernului introducerea unor stimulente financiare aplicate procesatorilor care cumpără lapte de la fermele româneşti. „Pentru a creşte preţul, trebuie să crească numărul de cumpărători. Singura soluţie pe care o văd este ca Guvernul să dea fabricilor din România care cumpără pe factură de la fermele romîneşti un ajutor de 20-30 de euro pe tonă”, susţine Cojocaru potrivit căruia legile aplicabile acestui sector ar trebui să fie stimulative şi nu restrictive. În toate statele dezvoltate, acet sector s-a dezvoltat cu ajutorul stimulentelor, nu al restricţiilor. Ar trebui să existe o bonificaţie pentru fiecare parte a lanţului, pentru fermieri atunci când cumpără furaje din România, pentru fabricile care cumpără lapte din România etc.”, mai spune Cojocaru, care propune şi introducerea unor stimulente financuare pentru procesatorii care exportă. „Eu nu am văzut vreun procesator din Polonia, Ungaria sau Germania care să cumpere lapte din România. Poate fi şi gratis şi tot nu ar cumpăra, pentru că interesul lor este să distrugă piaţa”, mai atrage atenţia preşedintele APRIL.

Propunerea fermierilor

La rândul lor, crescătorii de animale, membri ai Federaţiei AGROSTAR, nu sunt de acord cu propunerea procesatorilor, agreată la un moment dat şi de Ministerul Agriculturii. Ei consideră că o astfel de măsură presupune un control al preţului de achiziţie la procesatori, ceea ce este greu de realizat. „Subvenţia trebuie acordată crescătorilor de animale, ei fiind cei care au resimţit cel mai mult efectele scăderii preţului la lapte, încă de anul trecut, pe fondul embargoului impus Rusiei. Dispariţia cotei de lapte, de anul acesta, are, de asemenea, efecte devastatoare asupra producătorilor de lapte. Şi, ca şi când nu ar fi fost suficient, producătorii de lapte sunt afectaţi şi de secetă. Prin urmare, producătorii de lapte au cel mai mult nevoie de subvenţii. Altfel, vor fi nevoiţi să-şi lichideze efectivele’, preciza la finele anului trecut secretarul general al AGROSTAR, Horaţiu Raicu.

În schimb, fermierii susţin un proiect de lege prin care laptele proaspăt de consum va fi etichetat diferit, pentru a evidenţia originea materie prime. Fermierii speră astfel că românii îi vor descuraja pe procesatori să mai cumpere lapte materie primă din import, alegând acele produse făcute 100% din produse autohtone. Raportul proiectului a fost adoptat marţi de Comisia pentru gricultură din Camera Deputaților cu amendamente. Unul dintre cele mai importante amendamente vizează folosirea termenului de „produs românesc” doar pentru produsele obținute exclusiv din lapte provenind din ferme autohtone, precum și includerea pe ambalaj, după caz, a procentului în care s-a folosit lapte praf pentru obținerea produsului final.

Propunerea Ministerului

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, tocmai s-a întors de la Bruxelles unde a pledat în cadrul Consiliului UE cauza fermierilor români, apreciind situaţia lor ca fiind excepţională. România a solicitat schimbarea legislaţiei comunitare astfel încât primii cumpărători de lapte (procesatori în cele mai multe cazuri) să poată fi obligaţi să achiziţioneze un anumit procent de lapte materie primă produs la nivel local. Solicitare contestată însă de procesatori. „Cum să restricţionezi aşa ceva”, s-a întrebat retoric preşedintele APRIL, întrebat de ECONOMICA.NET despre propunerea MADR. Potrivit acestuia, oricum unele măsurile agreate de Comisia Europeană, printre care stocarea privată sau creşterea pe o perioadă limitată a preţului de intervenţie pentru laptele praf degresat nu au efecte în România ci în ţările vestice unde producţia de lactate se face în sisteme integrate (producţie de cereale, fermă, procesare).

„Având în vedere că ţara noastră este o „victimă colaterală” a embargoului impus de Rusia şi a ceea ce se întâmplă pe plan internaţional – reducerea cererii din China – au fost menţionate, inclusiv din partea României, o serie de măsuri comune pentru cele două sectoare – cum ar fi – noi ajutoare specifice de criză, creşterea sprijinului de minimis de la 15.000 euro la 30.000 euro/fermier/3 ani, au mai fost măsuri care vizează stocarea privată şi intervenţia la stocare, în ce priveşte creşterea preţurilor de intervenţie la lapte praf degresat şi la unt – în acest caz comisarul a acceptat propunerea de dublare a cantităţilor. Apreciez că măsurile acestea ar fi binevenite pentru a reduce presiunea pe piaţa românească”, a declarat ministrul Agriculturii, la Bruxelles. 

Cum s-a ajuns aici

Cea mai grea lovitură pentru piaţa europeană a lactatelor a venit pe 7 august 2014 când Rusia a interzis importurile de astfel de produse din statele membre. Interdicţia este valabilă, în cazul în care nu vor apărea schimbări, până pe 6 august 2016, dar până acum efectele au fost extrem de greu de suportat inclusiv de către marii producători ai UE – Olanda, Germania, Polonia, etc. Practic, 33% din exporturile de brânză şi 28% din exporturile de unt ale UE ajungeau în Rusia, iar procesatorii s-au văzut nevoiţi să găsească alte pieţe pentru surplus şi să scadă preţul. O parte din producţia în plus a ajuns astfel în SUA, China, Elveţia, ţările din Asia sau statele arabe, dar şi în alte state europene necompetitive la preţ, aşa cum este România.

Mai mult, decizia ruşilor s-a suprapus cu eliminarea cotelor la lapte începând cu 1 aprilie 2015, ceea ce a făcut ca preţul să se ducă şi mai mult în jos, iar prăpastia dintre marii producători şi micii producători să fie şi mai mare. Practic, pe o piaţă în care fiecare ţară poate produce cât vrea, dar mai ales cât poate, nu poate câştiga decât cel competitiv. 

Iar acest lucru se vede în statistici. Potrivit informaţiilor UE, producţia de lapte a UE împreună cu alţi doi mari producători internaţionali- SUA şi Australia, a crescut în 2015 cu aproximativ 5 milioane de tone, în timp ce necesarul de import a rămas stabil, iar consumul local a crescut insuficient pentru a stopa declinul preţurilor.

Mai mult, în 2015 unele state membre şi-au crescut efectivul de animale şi vor produce mai mult în acest an. „În 2016, livrările de lapte ar putea creşte cu două milioane de tone. Estimăm o creştere limitată în Franţa, unde cooperativele şi procesatorii au redus stimulentele acordate fermierilor. Vor fi însă creşteri importante în Irlanda, Olanda şi Danemarca, Marea Britanie. Contrar acestui trend, statele din Europa de est vor raporta o stabilizare a cantităţilor livrate”, se arată în ultimul raport al Comisie Europene pe această temă.

În România, întregul context macroeconomic a dus la reduceri semnificative a preţului laptelui la poarta fermei. În unele cazuri, litrul se vinde deja cu mai puţin de 1 leu, dar media este undeva la 1,3 lei.  Mai mult, mulţi fermieri au decis să îşi taie vitele.

Te-ar mai putea interesa și
Un oficial din Taiwan spune că producătorii locali de cipuri discută posibile investiţii în Europa
Un oficial din Taiwan spune că producătorii locali de cipuri discută posibile investiţii în Europa
O serie de companii taiwaneze producătoare de cipuri poartă discuţii cu ţările europene cu privire la posibile investiţii în regiune, a declarat miercuri un ministru din Taiwan, adăugând că......
Președintele Camerei de Comerț: Cred că deficitul balanței comerciale va depăși 30 de miliarde de euro
Președintele Camerei de Comerț: Cred că deficitul balanței comerciale va depăși 30 de miliarde de euro
Deficitul balanței comerciale a României ar putea sări anul acesta de pragul de 30 de miliarde de euro, față de 23,6 ...
Populaţia şi firmele din Italia sunt afectate de dificultăţile economice. Redresarea – la finalul lui 2023, spune şeful UniCredit
Populaţia şi firmele din Italia sunt afectate de dificultăţile economice. Redresarea – la finalul lui 2023, spune ...
Gospodăriile şi companiile din Italia se ajustează la actualele dificultăţi economice iar aceste evoluţii vor sprijini ...
Avarie la rafinăria Petrobrazi. Pulberi de catalizator au fost eliberate în atmosferă
Avarie la rafinăria Petrobrazi. Pulberi de catalizator au fost eliberate în atmosferă
O avarie s-a produs, miercuri, la instalaţia de cracare catalitică a rafinăriei OMV Petrobrazi, incidentul fiind anunţat ...