Oficial BCE: Există riscul ca inflaţia să rămână la un nivel ridicat mai mult decât se estima

Adaugă-ne ca sursă preferată

La şedinţa de politică monetară din 16 decembrie, Banca Centrală Europeană a decis să reducă şi mai mult stimulentele dar în acelaşi timp a promis un sprijin consistent pentru 2022, confirmând viziunea sa relaxată cu privire la inflaţie şi sugerând că orice ieşire după mai mulţi ani de politică monetară ultrarelaxată va fi una lentă.

BCE va înceta în luna martie 2022 să mai achiziţioneze active în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). În paralel, însă, BCE îşi va accelera achiziţiile de obligaţiuni în cadrul unui program mai vechi, denumit program de achiziţionare de active (asset purchase programme – APP), astfel că instituţia de la Frankfurt va continua să fie activă pe piaţă.

Unii oficiali presează BCE să admită riscurile în creştere provocate de inflaţie, iar guvernatorii băncilor centrale din Germania, Portugalia şi Lituania au avertizat deja în mod public în legătură cu riscurile inflaţioniste.

„Ceea ce este valabil pentru Slovacia este valabil pentru zona euro ca întreg: există un risc, şi acesta nu este redus, ca inflaţia să se menţină ridicată o perioadă de timp mai îndelungată”, a explicat Kazimir, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Slovaciei.

Acesta a adăugat că face parte dintre oficialii care văd drept un risc posibilitatea ca inflaţia să fie mai ridicată decât se estima.

„Zona euro s-ar putea confrunta cu un nivel mai ridicat al inflaţiei o perioadă de timp mai îndelungată”, a avertizat oficialul BCE.

Conform datelor Eurostat, în zona euro rata anuală a inflaţiei a crescut până la 4,9% în noiembrie, de la 4,1% în octombrie. Comparativ, cu un an în urmă, rata inflaţiei în zona euro era de minus 0,3%.

Conform previziunilor economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE), inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023, deoarece se estimează că preţurile la energie se vor stabiliza treptat.

Această creştere puternică a inflaţiei este determinată în principal de majorarea preţurilor la energie, dar ea pare să fie legată şi de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii, apreciază Comisia Europeană.