PNRR aprobat: Guvernul trebuie să construiască 429 km de autostradă până în 2026

Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat de Comisia Europeană, prevede construirea a 429 de kilometri de autostradă din A7, A8, A1 și A3. Dintre acestea, România are constructor doar pe cei 42 de kilometri ai tronsonului Nădășelu - Poarta Sălajului (A3). Implementarea proiectelor ar trebui finalizată până pe 30 iunie 2026.
Anemona Andone - mar, 28 sept. 2021, 12:10
PNRR aprobat: Guvernul trebuie să construiască 429 km de autostradă până în 2026

Noile autostrăzi ce vor fi construite prin PNRR însumează 429 km, după cum urmează:
• A7 – Ploiești-Pașcani (319km);
• A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin- Târgu Neamț (Moțca) (59km);
• A1 – Marginea-Holdea (9km);
• A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului (42km).

Dintre proiectele de mai sus, Compania de Drumuri a contractat constructor doar pe tronsonul de 42 de kilometri din Autostrada Transilvania, respectiv firmele lui Dorinel Umbrărescu.

Pe A7 Ploiești – Pașcani, au fost depuse ofertele pentru primul tronson, Ploiești – Buzău, însă licitațiile pentru celelalte tronsoane încă nu au fost lansate.

De asemenea, nici pe Autostrada Unirii – A8 nu a fost lansată nicio licitație pentru construcție.

Pe A1, secțiunea tunelurilor Margina – Holdea, încă nu există o listă scurtă a constructorilor selectați, deși în luna mai au fost depuse candidaturile.

Toate sectoarele de autostrăzi vor fi construite în conformitate cu standardele TEN-T și cu cerințele privind impactului asupra mediului și vor respecta noi reglementări tehnice pentru limitarea poluării, îmbunătățirea siguranței și promovarea eficienței traficului.

Execuția noilor autostrăzi va presupune și construirea de stații de încărcare electrică, parcări securizate, implementarea de soluții de digitalizare pentru eficientizarea traficului, instalarea de perdele forestiere și lucrări pentru îmbunătățirea siguranței rutiere.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Comisia Europeană a aprobat pe 27 septembrie evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, anunţă Reprezentanţa CE la Bucureşti.

Potrivit premierului Florin Cîțu, o treime din alocări merge spre transporturi. „Sunt 3,1 miliarde de euro pentru autostrăzi – A7, A8, A1 şi A3 -, 3,9 miliarde de euro pentru căi ferate şi trenuri, 1,2 miliarde de euro pentru tot ceea ce înseamnă mobilitate urbană şi locală şi alte 600 de milioane de euro pentru investiţiile la metrou în Bucureşti şi în Cluj”, a detaliat Cîţu.

Primii bani, în noiembrie

Citește și Guvernul ar putea finanța prin PNRR 434 de kilometri de autostradă din A1, A3, A7 și A8

Te-ar mai putea interesa și
Cehul Daniel Kretinsky îşi extinde imperiul european prin intrarea pe piaţa oţelului
Cehul Daniel Kretinsky îşi extinde imperiul european prin intrarea pe piaţa oţelului
Miliardarul ceh Daniel Kretinsky şi-a extins imperiul industrial din Europa prin preluarea unui pachet de 20% din acţiunile ramurii siderurgice a grupului german Thyssenkrupp, care se adaugă......
Cod fiscal schimbat: Guvernul prelungeşte până la 30 septembrie termenul-limită până la care oamenii vor plăti impozitul „special ” pe clădiri rezidenţiale de mare valoare
Cod fiscal schimbat: Guvernul prelungeşte până la 30 septembrie termenul-limită până la care oamenii vor plăti impozitul ...
Persoana care are o clădire rezidenţială a cărei valoare impozabilă depăşeşte 2,5 milioane de lei va trebui să plătească ...
Pierderile Electrolux s-au triplat în primul trimestru, dar sunt mai mici decât estimau analiştii
Pierderile Electrolux s-au triplat în primul trimestru, dar sunt mai mici decât estimau analiştii
Producătorul suedez de electrocasnice Electrolux a raportat vineri pierderi operaţionale semnificativ mai mari pentru primul ...
România are cel mai mare deficit comercial de pe urma comerţului extra-UE cu medicamente şi produse farmaceutice
România are cel mai mare deficit comercial de pe urma comerţului extra-UE cu medicamente şi produse farmaceutice
Exporturile UE de produse medicale şi farmaceutice în ţările din afara blocului comunitar au scăzut cu 3,5% în 2023, ...