Prin reducerea rezervelor în valută, BNR eliberează circa 350 de milioane de euro. O nouă emisiune locală în euro a Finanţelor nu este exclusă

Reducerea cerințelor minime de rezervă în valută constituite de băncile comerciale de la 6,0% la 5,0% ar trebui să elibereze aproximativ 350-360 de milioane de euro în piaţă. Suma nu este foarte mare, dar ar permite Finanţelor încă un împrumut în valută pe piaţa locală, dacă deficitul bugetar depăşeşte ţinta de 8,6%. În acest caz, Finanţele vor avea nevoie de un surplus de 2,8 miliarde de lei.
Gabriela Ţinteanu - joi, 12 nov. 2020, 19:31
Prin reducerea rezervelor în valută, BNR eliberează circa 350 de milioane de euro. O nouă emisiune locală în euro a Finanţelor nu este exclusă

„Deși banca centrală a României a menținut rata de politică monetară neschimbată astăzi, reducerea RMO a oferit un pic de relaxare. Reducerea cerințelor minime de rezervă de la 6,0% la 5,0% ar trebui să elibereze aproximativ 350 milioane de euro pe piață, ceea ce nu schimbă jocul, dar, în esență, înseamnă relaxare. Ministerul finanțelor a exploatat piața locală luna trecută, astfel încât o altă licitație similară nu pare neapărat iminentă”, spune Valentin Tătaru, economistul ING Bank, în buletinul său de analiză a pieţei româneşti.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank spune că posibilitatea ca Ministerul Finanţelor să îşi dorească o nouă emisiune în valută pe piaţa locală nu este exclusă, chiar dacă, la rândul său, apreciază că suma de 350-360 de milioane de euro nu este una foarte mare, . „Finanţele au proiectat un deficit bugetar de 8,6% pentru anul 2020. Dar riscurile au început să crească. Noi avem o proiecţie de 9,5% deficit bugetar anul acesta, dar incertitudinile economice declanşate de cel de-al doilea val al pandemiei ar putea să ducă nivelul acestuia la 10% din PIB”, spune fostul președinte al Consiliului Fiscal.

Dumitru arată că escaladarea deficitului în acest an, cumulat cu emisiunile de titluri de stat ajunse la maturitate anul acesta, de 40-50 miliarde de lei, ar putea cere un surplus de finanţare de 2,8 miliarde de lei, peste necesarul estimat anul acesta.

El precizează că BNR nu a redus dobânda de referinţă şi pentru că a luat în calcul incertitudinile generate de valul doi al pandemiei şi  restricţiilor impuse de mai multe ţări din Europa. Potrivit sursei citate, aceste măsuri ar putea produce o nouă contracţie economică,inclusiv în România. În acest caz, este posibil ca revenirea economică,  în Zona Euro şi în România, să ia forma unui  „W”, nu a unui „V”,cum se preconizează încă în prezent.

Valentin Tătaru, de la ING Bank apreciază  că „decizia băncii centrale de a menține ratele în așteptare confirmă punctul nostru de vedere pentru ratele neschimbate până la sfârșitul anului 2021″.

În comunicatul său, BNR a făcut referire la necesitatea „păstrării încrederii în moneda internă, în contextul creșterii deficitelor gemene” care „este un element cheie al comportamentului politicii monetare din acest an, implicând o reducere treptată și durabilă a ratelor dobânzilor pe piața monetară și pe împrumuturi în lei”.

Ce a vrut să transmită Banca Națională? Economiști: ” O relaxare semnificativă a politcii monetare, doar dacă situația economiei se deteriorează semnificativ”

Tătaru spune că acest lucru ar putea implica apariţia mai multor rate de reduceri ale dobânzii cheie, dar ar putea însemna, de asemenea, doar un control treptat mai slab al condițiilor de lichiditate. „O relaxare mai semnificativă a politicii este probabilă numai dacă situația economică se deteriorează semnificativ (de exemplu, în cazul în care economia va avea un impact sever al unor noi restricții”, concluzionează economistul ING Bank.

La rândul său, Andrei Rădulescu, director Macroeconomic Research la Banca Transilvania, consideră că „deciziile de politică monetară de astăzi au fost influențate de decelerarea inflației(în limita inferioară a intervalului țintă) și de persistența crizei sanitare(ceea ce a determinat reintroducerea unor restricții pentru contracararea pandemiei, cu impact la nivelul activității economice pe termen scurt)”.

În scenariul central, Andrei Rădulescu se așteptă ca decelerarea inflației din 2020 (determinată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent) să fie urmată de accelerare în 2021, pe fondul perspectivelor de redinamizare din economia reală și din sfera cotațiilor internaționale la țiței.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis pe 12 noiembrie 2020 menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 5% de la 6% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 şi menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Gigantul american Intel angajează în România zeci de specialişti IT, dar şi studenţi sau proaspăt absolvenţi
Gigantul american Intel angajează în România zeci de specialişti IT, dar şi studenţi sau proaspăt absolvenţi
Gigantul Intel scoate la concurs 24 de posturi în România pentru birourile din Timişoara, Galaţi şi Braşov pentru diferite ...
Top autostrăzi prioritare la construit până în 2030: Sibiu – Pitești, Ploiești – Brașov și Poarta Sălajului – Biharia
Top autostrăzi prioritare la construit până în 2030: Sibiu – Pitești, Ploiești – Brașov și Poarta Sălajului ...
Autostrada Sibiu - Pitești (Transcarpați), cu loturile 2 și 3, a obținut punctaj maxim la prioritizarea proiectelor din ...
Kia Sportage, SUV dezvoltat special pentru Europa
Kia Sportage, SUV dezvoltat special pentru Europa
Kia a creat o variantă dedicată exclusiv pieței europene a modelului Sportage dotată cu sisteme de propulsie hybrid și ...