Principalul motiv pentru care Dacia Striker va fi asamblat în Turcia, dezvăluit de directorul global de vânzări al mărcii

Cu câteva săptămâni în urmă, la începutul lunii martie a acestui an, șefii grupului francez Renault, din care face parte și Dacia, prezentau planul „futuREady”, mai exact strategia companii pentru următorii cinci ani. Dacă în cadrul planului anterior, „Renaulution”, Dacia primea o nesperată libertate de a dezvolta produse noi și de a își extinde portofoliul astfel încât produsele sale să aducă un profit cât mai mare, noua strategie pare a pune botniță mărcii românești întrumând-o către electrificare accelerată indiferent de cererea de pe piață și creștere în special în afara Europei.

Dintre detaliile care vizează Dacia în planul „futuREady” se remarcă accelerarea procesului de electrificare astfel încât, în 2030, vânzările de vehicule electrificate (hibride și complet electrice) ale mărcii Dacia să ajungă la două treimi din totalul mașinilor livrate, ofensiva în segmentul compact (C) astfel încât acesta să reprezinte la nivelul lui 2030 circa o treime din vânzări și trecerea de la soluții mai accesibile, precum GPL, la modele 100% electrice. Nu mai puțin de patru modele complet electrice ar trebui să aibă marca la finalul planului strategic „futuREady”.

Nimic rău până aici, însă prima veste neplăcută pentru români a venit odată cu dezvăluirea locului de producție pentru viitorul model de segment compact (C) Dacia Striker. Asamblat în Turcia, la uzina grupului Renault din Bursa, acesta lasă facilitatea de producție din Mioveni doar cu Duster, Bigster și o serie restrânsă de unități Logan. În schimb, la cele două uzine din Maroc sunt asamblate Sandero, Jogger și Logan, la Shiyan, în China, micul Sandero, iar la Novo Mesto, în Slovacia, va fi asamblat viitorul model electric de clasă A derivat din Renault Twingo.

Cum la Mioveni nu pot fi asamblate vehicule complet electrice din cauza lipsei unui ecosistem care să permită asta, iar retehnologizarea uzinei nu se află printre planurile din viitorul apropiat, nimic dintre proiectele anunțate de oficialii grupului Renault nu pare a veni alături de Duster și Bigster în următorii cinci ani. Asta dacă nu cumva o variantă europeană a „indianului” Renault Bridger va lua locul Sandero Stepway și va fi direcționată către uzina din România

Dacia Striker, un pion important pentru cucerirea pieței turce

Aparent ciudată, decizia șefilor grupului francez de a asambla un model Dacia în Turcia – după ce Duster este asamblat acolo sub marca Renault ca și Renault Boreal, geamănul Dacia Bigster – are motive clare și logice.

La solicitarea Economica.net de a dezvălui aceste motive, Katrin Adt, directorul executiv al mărcii Dacia, consideră că „România este importantă pentru Dacia și va rămâne un pilon important. Este țara de origine a mărcii. Dar noi ne bazăm pe întreaga amprentă industrială a grupului Renault și, atunci când am luat decizia ca Striker să fie asamblat în Turcia, uzina din Pitești funcționa aproape de capacitatea maximă. În plus, existau alte unități de producție care permiteau asamblarea mașinii. Deci nu este o decizie împotriva României, ci una care are legătură cu competitivitatea și cu utilizarea corectă a tuturor capacităților de producție ale grupului”.

La fel, Fabrice Cambolive, actual Chief Growth Officer și CEO al mărcii Renault, dar și fost director executiv al diviziei din România a grupului francez, a explicat că modelul Dacia Striker va fi produs în Turcia „pentru că trebuie să ne folosim de capacitatea noastră de aprovizionare cu componente din mai multe surse. Striker se potrivește cu uzina din Turcia pentru că utilizează unele componente comune cu Renault Boreal. E drept că fiecare uzină trebuie să fie competitivă, dar nu acesta a fost principalul considerent pentru care asamblăm Striker în Turcia”.

El a menționat și că „pentru piața din Turcia e foarte important să vindem produse fabricate local. În Turcia producem Clio, Duster, Boreal (n.n. – sub marca Renault) și, acum, Dacia Striker. (…) Asamblăm acolo Duster sub marca Renault și Boreal (n.n. – un derivat al Bigster) pentru că există o strategie și o colaborare intensă între facilitățile noastre din Turcia și India. Renault Duster și Boreal sunt și vor rămâne diferite față de Dacia Duster și Bigster. De exemplu, la capitolul conectivitate. În modelele Renault utilizăm Google. Nu și la Dacia pentru că e vorba de costuri și de cerințele consumatorilor”.

Thierry Charvet – Chief Industry, Quality, Supply Chain Officer, cel are are în subordine activitatea industrială a întregului grup, deci și uzina din Mioveni, a fost mult mai exact în identificarea provocărilor care stau în fața uzinei Automobile Dacia de la Mioveni utilizând și comparații relevante.

Conform acestuia, „competitivitatea este rezultatul dintre eficiență și baza de cost. În cazul Spaniei, de exemplu, eficiența este de nivel înalt. Baza de cost este cea din Europa de Vest. Acolo avem, de zeci de ani, o colaborare foarte bună cu sindicatele și astfel, am avut contracte sociale care ne-au permis să estompăm impactul creșterii bazei de cost. Dacă facem comparație cu uzina din Turcia, acolo competitivitatea este foarte, foarte ridicată. Apoi, comparând cu Mioveni, acolo productivitatea și eficiența au rămas puțin în urmă. Dar, cinstit, ei au reușit să producă mai mult de 1.000 de mașini pe zi. Aproape de 1.300 chiar. Competențele oamenilor sunt foarte ridicate. Este o uzină foarte bună în care să produci mașini. Privind strict productivitatea, Mioveni este puțin în urmă, dar nu asta este problema din România. Acolo miza e creșterea costului de bază. În ultimii cinci ani este cea mai mare. Costul de bază, practic, s-a dublat. Salariile mai mari și costul energiei au influențat mult, desigur. Asta poate deveni o problemă. În prezent uzina este totuși foarte competitivă, dar direcția, din acest punct de vedere, este îngrijorătoare”.

Ei bine, după aceste declarații mai mult sau mai puțin relevatoare, Frank Marotte, șeful global de vânzări al Dacia a răspuns la solicitarea Economica.net de a lămuri poziția mărcii românești pe piața turcă menționând că „Striker va ocupa primul loc (n.n. – în strategia Dacia în Turcia), având un potențial mare datorită faptului că va fi produs local. (…) Creșterea noastră în Turcia se va baza pe faptul că vom deveni un producător național odată cu introducerea modelului Stryker pe piața turcă. Și, probabil știți că a fi producător local oferă avantaje semnificative în raport cu sistemul fiscal local. Și va fi sursa unei creșteri foarte semnificative pentru marca Dacia”.

Prin urmare, dincolo de strategia industrială și de problemele uzinei din România, decizia de a asambla Dacia Striker în Turcia este legată de avantaje fiscale derivate din titulatura de producător local. Grație acestor avantaje marca Dacia va putea fi mai competitivă decât în prezent pe această piață majoră.

În primul trimestru din 2026 marca Dacia a comercializat în Turcia doar 8.187 de mașini, în scădere de la 9.161 cu un an în urmă. Raportat la o piață care, în aceeași perioadă, a ajuns la 210.688 de unități, vânzările mărcii românești sunt insignifiante. Pentru comparație, conform DataForce, Fiat (marcă asamblată local) a vândut 25.834, Hyundai (asamblată local) 13.312 unități, iar Renault 30.706 unități.

În preznt, Dacia comercializaează pe piața turcă doar modelele Sandero, inlcusiv varianta Stepway, și Jogger. În timp ce Renault vinde Clio, 5, Austral, Duster, Captur, Megane, Scenic și Rafale. Ba chiar și versiuni mai vechi ale Clio și Megane Sedan.

În acest context, conform lui Frank Marotte, vicepreședinte Dacia având în subordine vânzările, marketingul și operațiunile, a explicat într-o conferință online cu un grup restrâns de jurnaliști români, că, așa cum prevede planul „futuREady”, creșterea mărcii va avea loc în special păe piețele din afara Europei, în statele din nordul Africii și în Turcia.

„Vindem, evident, în Maroc, vindem în Turcia și vindem în Africa de Nord. Cu accent pe Turcia unde avem un plan de creștere foarte concret. Pe lângă poziția de producător local, odată cu Striker, există un plan de creștere pentru că, evident, dacă vă uitați la Europa, Turcia este una dintre cele mai mari piețe pe care le putem găsi aproape. Așadar, există un potențial semnificativ acolo. (…) Vor mai fi și alte modele, adică avem și alte planuri de a introduce câteva modele în Turcia. (…) Avem încă unele resurse pe care nu le utilizăm și vom reveni foarte curând cu multă claritate asupra planurilor noastre, asupra mijloacelor și modelelor suplimentare pe care dorim să le introducem pe piață pentru a ne asigura că reușim să captăm o cotă de piață de minimum 5% în Turcia”, a declarat oficialul Dacia.

Conform acestuia, pe lângă Turcia, marca Dacia „se va sigura” că își menține cotele de piață în Maroc. „Iar piața marocană crește foarte rapid. Nivelul de motorizare al țării este încă foarte scăzut, iar puterea de cumpărare crește. Așadar, există un potențial de creștere pe care dorim să îl valorificăm prin menținerea cotelor noastre de piață și prin creșterea volumelor”, a încheiat Frank Marotte.

Citește și:
– Dacia a raportat o scădere a vânzărilor globale cu 16% după primele trei luni din 2026. „Suntem încrezători în capacitatea noastră de a ne redresa” – oficial Dacia
– Noua Dacia electrică este tot mai aproape de lansare dar fratele său Renault Twingo este încă departe de piața din România
– Oficiali Renault: La Mioveni, productivitatea și eficiența au rămas puțin în urmă, dar nu asta a dus Dacia Striker în Turcia