1EUR = 4.7315 RON | Bucureşti 34 º

Români vs. bănci

Clauzele abuzive, mutate la Înalta Curte. Miza: Care bănci au motiv de bucurie

Guvernul a decis din nou să întindă o mână sistemului bancar în problema clauzelor abuzive. Procesele care ar putea duce la eliminarea unor astfel de clauze din toate contractele de credit vor ajunge să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa de cel mai înalt grad din sistemul judiciar românesc. Ce bancă are motive de bucurie şi cine nu prea.

08 aug, 2013 | | ECONOMICA.net

Din nou, împotriva debitorului român, guvernul joacă alături de băncile comerciale şi banca centrală, folosind paravanul obligaţiilor asumate în faţa Fondului Monetar Internaţional.

Într-un draft al scrisorii de intenţie cu FMI pentru noul acord, cel de-al treilea, guvernul Ponta se angajează ca procesele pe clauze abuzive înaintate de Protecţia Consumatorilor (sau de o asociaţie de consumatori mare, dacă va mai exista această posibilitate) să se judece la instanţele superioare, capăt de linie fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum au cerut, în prealabil bancherii.

Guvernul se angajează, astfel, să modifice unele prevederi din legea 193/2000 care nu au intrat încă în vigoare, fiind amânate de trei ori până acum, ultima dată propusă pentru aplicare fiind 1 octombrie 2013. Legea privind clauzele abuzive din contracte la care facem referire este implementarea incompletă a unei directive europene din 1992 şi, cu ocazia punerii în vigoare a noului Cod de procedură civilă, aceasta ar fi trebuit să conţină posibilitatea ca acele clauze considerate abuzive de către instanţe să fie eliminate din toate contractele care o conţin încheiate între profesionistul în cauză şi clienţii săi, fără ca cei din urmă să fie nevoiţi să întreprindă acţiuni individuale.

Altfel spus, pentru că în contractele preformulate, de adeziune, clauzele sunt identice, soluţiile instanţelor în litigii ar trebui să fie similare. Asta îşi dorea, iniţial, şi legiuitorul român, urmând conduita noului Cod de procedură. Procesele ar fi urmat să se judece în sistemul tur-retur, cu fondul judecat la Tribunal şi cu apelul la Curtea de apel. Deşi în România deciziile definitive ale instanţelor sunt echivalente ca putere, indiferent de rangul curţii care le-a emis, ceva a tulburat lumea bancară (sau o parte a ei), care a considerat că adevărul se află doar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În favoarea acestei soluţii s-a pronunţat şi guvernatorul Mugur Isărescu, deşi a susţinut în repetate rânduri că nu ţine partea băncilor, ci a deponenţilor, punând astfel în antiteză cele două categorii de clienţi ai băncilor: cei (posibil) abuzaţi şi pe cei cu depozite.

"E de glumit când ai aproape jumătate din valoarea PIB-ului sub formă de economisiri în sistemul bancar? Cine îşi permite să glumească cu valoarea acestor lucruri? Clauzele abuzive sau neabuzive sunt din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi", a declarat Isărescu, într-o conferinţă de presă.

Anterior, Banca centrală a derulat un studiu de impact, pe baza informaţiilor furnizate de bănci, privind impactul eliminării unor clauze potenţial abuzive din toate contractele care le conţin. Rezultatul: 4,7 miliarde de lei pierderi pentru bănci.

În opinia lui Isărescu, a preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, şi a altor bancheri şi avocaţi ai acestora, doar ÎCCJ ar putea să ofere o soluţie unitară la problema clauzelor abuzive.

Pe cine avantajează, în acest moment, decizia guvernului

Băncile consideră, evident, că deciziile bune sunt cele care le sunt favorabile. Cel puţin în cazul uneia, magistraţii de la ÎCCJ au găsit soluţiile „bune".

În litigiile cu clienţii pe clauze abuzive, doar procesele a două bănci şi-au găsit rezolvarea la ÎCCJ: cele ale Băncii Comerciale Române şi cele ale Volksbank.

Miza în procesele clienţilor cu BCR se leagă de modul de calcul al dobânzilor variabile. Înainte de 2010, multe dintre contractele ipotecare ale BCR aveau dobânzi curente calculate în funcţie „dobânda de referinţă variabilă a BCR, care se afişează la sediile băncii", la care se adăuga o marjă fixă mică, de regulă de 1,5%.

Dobânda de referinţă variabilă (DRV) a BCR a făcut şi face obiectul mai multor procese dintre clienţi şi bancă. Clienţii susţin că acea dobândă, pentru care banca nu a prezentat o modalitate de calcul în contracte, ar trebui să fie asimilată indicatorului de pe piaţa interbancară de euro – Euribor-, banca susţine că cei care au semnat contractele şi-au asumat aceste condiţii de creditare.

Unii clienţi au obţinut echivalarea DRV cu Euribor, ceea ce a forţat banca să perceapă dobânzi foarte mici acestora la credite, de aproximativ 2%. Într-un caz documentat de ECONOMICA.NET, un client din Oradea o obţinut eliminarea clauzei de dobândă, după prevederea care spune că o clauză declarată abuzivă este eliminată din contract.

Dar astfel de decizii favorabile clienţilor au fost luate în instanţele din ţară şi nu de ÎCCJ, unde BCR a câştigat până acum toate recursurile judecate în cele patru procese pe clauze abuzive. De altfel, avocaţii BCR de la NNDKP au pledat, într-o conferinţă organizată la BNR în primăvară, că aceste precese ar trebui să ajungă la ÎCCJ.

În două dintre cazuri, instanţa a întors hotărârile favorabile clienţilor din fazele precedente ale proceselor, iar în alt caz a fost respins recursul clientului.

De notorietate, însă, este cazul în care judecătorii Înaltei Curţi s-au pronunţat în favoarea unui client în recurs, stabilind ca dobânda să se calculeze în funcţie de Euribor + o marjă de 1,5%. Această decizie irevocabilă nu a fost însă suficientă pentru client. BCR a făcut contestaţie în anulare la decizie, o procedură extraordinară, foarte rar aprobată, dar care a avut succes pentru bancă. Sub consideraţia că "dobânda la credite nu poate fi mai mică decât cea la depozite", doi dintre cei trei magistraţi din completul de judecată au admis că au făcut o eroare şi şi-au contrazis decizia iniţială.

Pe rolul ÎCCJ se află acum mai multe litigii între BCR şi clienţi, inclusiv cu grupuri de clienţi.

Pentru cei de la Volksbank, situaţia e mult mai puţin roz.

Clienţii Volksbank au câştigat toate procesele judecate în acest an la ÎCCJ, 42 în total, astfel că au scăpat de clauzele referitoare la comisionul de risc sau variaţia dobânzii fixe. Volksbank a câştigat patru procese. Într-un caz, clientul a pierdut şi la toate instanţele inferioare pentru că nu a încercat în prealabil să rezolve pe cale amiabilă conflicul – acţiunea fiind, astfel, respinsă, iar un alt proces a fost iniţiat pe Ordonanţa 50 din 2010, care nu a mai produs efecte asupra creditelor în derulare încă de la sfârşitul acelui an.

Volksbank mai are şi alte procese pe rol la ÎCCJ, care vor începe să se judece după ce magistraţii se vor întoarce din vacanţa de vară.

Dacă Înalta Curte îşi va menţine practica de acum, Volksbank ar putea avea mari probleme dacă ANPC sau o asociaţie de consumatori ar ataca o serie de clauze contractuale la ÎCCJ. La nivelul tuturor instanţelor din ţară, austriecii au pierdut deja peste 1.500 de procese.

OTP Bank are şi ea cel puţin cinci litigii pe rolul ÎCCJ, însă vom afla rezultatul acestora abia anul viitor, dacă termenele de acum sunt menţinute. Deşi o bancă mică, OTP are şi ea probleme cu clienţii şi câteva sute de procese pe rol şi a pierdut în cele mai multe cazuri în care a existat o pronunţare.

Nu am identificat procese ale Piraeus Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Ţiriac Bank la ÎCCJ, deşi şi aceste bănci au avut sau încă mai au probleme cu clauzele abuzive din contracte.

Rămâne de văzut dacă executivul va trasa sarcina Parlamentului de a modifica legea 193/2000 până la 1 octombrie sau dacă va fi nevoie de o nouă amânare.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO