Program de guvernare: USR propune digitalizarea în sănătate, reconstruirea şi adaptarea sistemului la nevoile prezentului

În programul de Guvernare se face referire la elaborarea unui nou model de contract-cadru de către CNAS, care „va pune în centru definirea, măsurarea şi răsplătirea performanţei, atât în promovarea sănătăţii, cât şi în tratarea bolii”, creşterea accesului la servicii medicale de bază prin creşterea finanţării medicinei de familie şi a ambulatoriului şi prin creşterea complexităţii serviciilor oferite la aceste două niveluri, transparentizarea procedurilor de achiziţie în sănătate prin asumarea unui Pact de integritate şi prin aderarea la un cod etic, demararea achiziţiilor pentru dotările cabinetelor medicilor de familie, centrele comunitare integrate şi caravanele medicale pentru screening şi diagnostic precoce, precum şi implementarea reformei privind managementul serviciilor de sănătate şi a resurselor umane în sănătate.

USR mai propune finalizarea şi aprobarea metodologiei de prioritizare a investiţiilor din fonduri nerambursabile în infrastructura de sănătate. „Prin alocarea pe baza unor criterii obiective, care ţin cont de nevoile de servicii medicale ale comunităţii, de gradul de acoperire cu personal medical şi de riscul pe care infrastructura precară îl imprimă asupra pacienţilor şi personalului medical, ne asigurăm că acele proiecte care răspund cel mai bine nevoilor pacienţilor şi nu cele care beneficiază de susţinere politică vor fi finanţate prioritar”, se precizează în programul de guvernare.

Totodată, se vizează înfiinţarea şi operaţionalizarea unei agenţii – ANDIS, care va fi responsabilă de implementarea construcţiei spitalelor regionale şi a altor spitale cu impact teritorial major din subordinea Ministerului Sănătăţii. De asemenea, va avea rol de reglementare, urmând să elaboreze norme de instalaţii şi mentenanţă pentru gazele medicale, precum şi pentru siguranţa în spitale.

USR prevede în programul de guvernare digitalizarea în sănătate prin Programul Operaţional Sănătate şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă:

* digitalizarea Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor în subordinea sa (cel puţin 60 de unităţi);

* digitalizarea a cel puţin 300 de unităţi sanitare (200 de unităţi din PNRR şi 100 de unităţi din POS);

* redimensionarea şi standardizarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS);

* dezvoltarea şi implementarea unei aplicaţii de telemedicină;

* crearea Observatorului Naţional de Date (pe model open data);

* dezvoltarea unei soluţii de tip almanah medical, accesibil cu ghiduri şi protocoale pentru personal medical şi cu informaţii pentru publicul larg;

* digitalizarea în domeniul medicamentului;

USR mai are în vedere în domeniul sănătăţii prioritizarea prevenţiei şi dezvoltarea unor zone strategice ale sistemului prin investiţii în cadrul Programului Operaţional Sănătate: construcţie spitale regionale, centre de sănătate mintală, transfuzii şi paliaţie; finanţarea serviciilor medicale de prevenţie pentru persoanele defavorizate din Fondul Social European; demararea construcţiei spitalelor regionale, centrelor de sănătate mintală, transfuzii şi paliaţie, prioritizarea prevenţiei şi dezvoltarea unor zone strategice ale sistemului de sănătate prin investiţii în cadrul Programului Operaţional Sănătate; asigurarea accesului pacienţilor la medicamente (întărirea mecanismului de monitorizare al statului (MS, ANMDMR) asupra pieţei medicamentului şi asigurarea accesului la medicamente esenţiale, reevaluarea politicii de preţ şi rambursare, întărirea capacităţii de producţie a medicamentelor pe linii de fabricaţie din România), dar şi reorganizarea şi optimizarea activităţii Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor subordonate, înfiinţarea unei Direcţii de fonduri europene, cu servicii de implementare PNRR şi POS, reorganizarea şi eficientizarea INSP şi DSP.

Este prevăzută şi reforma resurselor umane din sănătate:

* reforma managementului sanitar;

* creşterea nivelului de pregătire profesională a managerilor de spitale: introducerea obligativităţii deţinerii de minimum 5 ani de experienţă managerială pentru candidaţii la poziţia de manager în spitalele publice;

* crearea unui corp profesional al managerilor din sistemul sanitar, pe baza unor examene de confirmare a cunoştinţelor de management sanitar şi a abilităţilor manageriale, din care ordonatorii de credite să poată să selecteze profesionişti pentru conducerea spitalelor;

* reforma formării personalului mediu din sănătate;

* admiterea în şcolile postliceale pentru asistenţi tehnicieni să fie condiţionată de promovarea examenului de Bacalaureat;

* evaluarea şi acreditarea instituţiilor de formare de către ARACIS, nu ARACIP.