1EUR = 4.7790 RON | Bucureşti 6 º

News

UPDATE:Revolta care a debarcat conducerea SIF Muntenia a obţinut şi 100 de milioane de lei cash

A fost confirmată oficial nouă componenţă a Consiliului Rerprezentanţilor la SIF Muntenia. A fost aprobată şi distribuirea de „dividende speciale“ de 100 milioane de lei. Doar omul de afaceri Adrian Andrici, unul dintre cei mai mari investitori individuali la Bursă, a supravieţuit din vechea conducere. Şi el, însă, face parte din grupul de investitori concentrat în jurul firmei de brokeraj Swiss Capital, a lui Bogdan Juravle, un alt personaj foarte influent de pe piaţă. Victoria contestatarilor de la SIF Muntenia este istorică.

09 iul, 2012 | | Economica, Mediafax

A fost confirmată oficial şi aprobarea distribuirii a aproape 100 de milioane de lei,  începând cu 1 august, sub formă de alocaţii brute de 0,122 lei/ acţiune deţinută.  Banii provin din dividendele neridicate de acţionarii pasivi.

Este pentru prima oară în istoria de aproape 20 de ani a celor cinci SIF-uri, când un grup de acţionari reuşeşte să schimbe conducerea, fapt care nu ar fi fost posibil fără ridicarea pragului de deţinere de la 1% la 5% din capital.

Victoria contestatarilor „poate fi prima dintr-o serie de campanii de răsturnare a conducerilor celorlalte Societăţi de Investiţii Financiare (SIF), în funcţie şi de felul în care acestea au reuşit să negocieze cu marii lor acţionari, însetaţi de cash“, a declarat Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest, pentru ECONOMICA.NET.

„S-a luptat un stil de management pasiv, care a păstrat bani în acţiuni neprofitabile sau a plasat resurse în companii mici, din motive obscure, cu dorinţa investitorilor de management mai agresiv, orientat spre venituri rapide.

Cea mai mare atracţie o constituie, desigur, cantităţile mari de cash. Şi nimănui nu i-ar displăcea să aibă la dispoziţie resurse pentru finanţări în proiecte favorite şi cumva discreţionare“, mai spune directorul de la Estinvest.

 

Aleşii

Nu mai puţin de 30 de candidaţi s-au luptat, de vineri până aseară, pentru unul dintre cele 11 locuri din Consiliul Reprezentanţilor SIF Muntenia.

În afară de Adrian Andrici, au mai fost aleşi în Consiliul Reprezentanţilor acţionarilor SIF Muntenia şi Olimpiu Blajuţ şi Răzvan Lefter, potrivit raportului trimis la Bursă. Ambii sunt colaboratori apropiaţi ai lui Bogdan Juravle la  firma de brokeraj Swiss Capital.

Bogdan Juravle este patronul celei mai mari firme de brokeraj de pe piaţă, Swiss Capital. Aceasta este în faţa ING Bank şi a BRD, cu tranzacţii cu o valoare mai mare cu sute de milioane de lei, în topul brokerilor la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), ajungând la un rulaj de 1,98 de miliarde de lei, în acest an.

Iată pe ceilalţi aleşi, potrivit martorilor oculari de la reuniunea maraton a acţionarilor SIF Muntenia:

- Marcel Gheorghe, avocat specializat pe piata de capital,

- Daniel Pandele, este asociat şi administrator al Doraly Mall, firma controlată de Gheorghe Iaciu, de la care, aparent, a pornit scânteia revoltei,

- economistul Gabriel Vasile,  consultant în proiecte imobiliare şi de management al activelor,

- brokerii Florin Cazan şi Stefan Gioga, de la firma de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment, respectiv  Active International,

- Cristian Alexandru Ştefănescu, proprietarul primului restaurant Subway din Romania şi fost director de bancă

- Cătălin Mancaş, fost şef de firmă de brokeraj si Dan Sârboiu, director de bancă.

Despre toţi se speculează că împărtăşesc aceleaşi puncte de vedere privind un management activ, dacă nu chiar agresiv  al portofoliului SIF Muntenia, orientat spre distribuirea de dividende şi de beneficii cât mai mari către acţionari, susţinut de adepţii Swiss Capital.

 

Câştigători şi învinşi

Pentru a schimba actuala politică de administrare, considerată pasivă şi neprofitabilă, mai mulţi acţionari semnificativi ai SIF4 au cerut revocarea Consiliului Reprezentanţilor SIF4.

Ei sunt grupaţi în jurul celui ce are reputaţia de cel mai puternic broker de pe piaţă, Bogdan Juravle, directorul general şiunul dintre asociaţii firmei  de brokeraj  Swiss Capital.

Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor este organismul de supraveghere care poate înlocui conducerea executivă a SIF4, atribuită încă din secolul trecut SAI Muntenia Invest, singura firmă de administrare a investiţiilor care conduce o SIF.

Preşedintele societăţii de administrare Muntenia Invest, Petre Pavel Szel, a fost cel mai adesea considerat adevăratul preşedinte al SIF Muntenia, căci Consiliul Reprezentanţilor nu s-a remarcat niciodată cu vreo măsură,  sau cu vreo poziţie privind strategia de portofoliu a SIF4.

Totuşi, în componenţa vechiului Consiliu al Reprezentanţilor mai figurează nume sonore de pe piaţa financiară românească, precum Dan Pascariu, rând pe rând preşedinte al mai multor bănci, actualmente al UniCredit Ţiriac Bank.

Sorin Coclitu, un finanţist mai discret, dar „inventator“ în România al celui dintâi fond de garantare a creditelor, a fost mereu un partener apropiat al lui Petre Szel.

Lor li se alătură Marian Dinu, fost şef al firmei de brokeraj Alpha Finance şi fost administrator al Bursei.

Tot din Consiliul Reprezentanţilor contestat face parte şi Adrian Andrici, unul dintre cei mai mari investitori individuali de pe piaţa noastră, care este însă partener cu Bogdan Juravle, deci în tabăra adversă lui Petre Szel.

În afară de Adrian Andrici, şi de ceilalţi aleşi, au mai candidat:

Dumitru Beze, directorul Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), este de asemena susceptibil că susţine cauza reformării politicii de portofoliu a SIF Muntenia.

Din lista completă a candidaţilor mai ies în evidenţă Mircea Oancea, căruia i-a expirat mandatul de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSP). El a fost director al Muntenia Invest.

Un candidat nou a fost şi Răzvan Rusu, directorul de investiţii al Certinvest, cea mai mare firmă independente de administrare a investiţiilor, care şi-a declarat independenţa de cele două tabere, pentru ECONOMICA.NET. Ca administrator de fonduri de investiţii şi-ar dori, însă, o politică mai activă de portofoliu şi desigur dividende mai mari.

Lui i s-a alăturat administratorul fondurilor de investiţii în România ale Grupului ING.  

 

Atracţiile

Nu sunt numai marile depozite bancare ale SIF Muntenia, de circa 142 de milioane de lei. Depozitele constituie doar miza imediată a celei mai mari lupte pentru o companie, desfăşurată pe piaţa de capital românească, potrivit lui Marcel Murgoci.

Se mai adaugă lichidităţi sub diferite forme, de mărime comparabilă cu depozitele şi, desigur, portofoliul de acţiuni cotate la bursă, de peste 950 de milioane de lei, potrivit ultimului raport de active nete trimis la BVB.

Activele  nete ale SIF Muntenia sunt însă mult mai mari, trecând de 1,256 miliarde de lei (circa 279 milioane de euro, la cursul cu care se pare că ar trebui să ne obişnuim, de 4,5 lei/euro).

Aceasta este o avere care poate fi transformată, mai mult sau mai puţin uşor, în bani, şi în dividende, mai mult sau mai puţin speciale, sau în resurse care pot fi plasate mai bine şi mai profitabil pe piaţă.

SIF Muntenia (simbol bursier SIF4) este a 12-a cea mai mare companie românească, cotată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cu o valoare de piaţă de peste 575 milioane de lei, adică de mai puţin de jumătate din valoarea propriului portofoliului.

 

Activele SIF Muntenia

SIF Muntenia are plasamente în 205 companii, dintre care mai puţin de jumătate sunt cotate la Bursă, şi dintre acestea multe sunt rău cotate, la valori mai mici decât cele ale terenurilor lor.

SIF Muntenia a dat lovitura, e drept cu Timpuri Noi, pe care a relocat-o şi a vândut terenul suedezilor de la Ikea, dar este un succes singular.

42 din societăţile din portofoliu nici măcar nu au bilanţ.

Printre cele mai importante 10 plasamente ale SIF Muntenia la 31 decembrie (cea mai recentă raportare) se numără pachete de acţiuni care sunt practic inaccesibile sau atractive.

Pe locul 4 se situa Avicola Bucureşti, cu 3,5% din valoarea portofoliului (a activului net, mai precis), pe locul 5 firma de materiale de construcţii Firos Bucureşti (2,8%), pe 6 - Voluthema Property Developer, în care SIF 4 şi-a transferat ca activ sediul (2,7%).

Firma Unirea Shopping Center, care administrează supermarketul Unirea, este a 8-a, ar putea fi o afacere, dar nu este o acţiune lichidă, uşor de transformat în bani. Ceea ce înseamnă că o parte peste 2% din averea SIF4 este practic inaccesibilă.

Părţi de 1,9%, respectiv 1,6% din activele nete  sunt blocate în plasamente neatractive în companiile Semrom şi Romaero.

Trebuie precizat că SIF-urile au vândut masiv acţiunile BRD, care erau pe primul  loc, astfel încât ponderea celorlalte în portofoliu va fi crescut.

Contestatarii au suficientă muniţie, dar cu ce ar înlocui actuala strategie de plasament, într-oepocă în care SIF-urile şi Fondul Proprietatea sunt forţate de acţionari să-şi vândă din portofoliu  pentru a sătura setea de cash.

Cazul politicii de aşa zisă vânzare pe bucăţi a Fondului Proprietatea este cunoscut în paginile ECONOMICA.NET.

 

Cum s-au făcut jocurile

SIF Muntenia nu a reuşit în tentativa de a suspenda drepturile de vot ale contestatarilor, CNVM nevalidând decizia în acest sens a administratorilor ameninţaţi cu schimbarea.

Iaciu a venit  cu cele 5% drepturi de vot ale sale, într-o confruntare în care împreună cu el au fost atraşi posesorii a 20% din totalul acţiunilor SIF Muntenia.

Majoritatea acţionarilor SIF Muntenia sunt pasivi, care nu votează. Au deţineri atât de mici încât nici nu-şi ridică dividendele, motiv pentru care în conturile companiei se strâng multe zeci de milioane  de lei.

Dividendele neridicate timp de trei ani sunt subiect de prescriere şi devin banii SIF.

Ceea ce constituie încă o ispită. La AGA se va cere distribuirea acestor sume. Deocamdată este ca şi aprobată distribuirea a aproape 100 de milioane de lei,  începând cu 1 august, sub formă de alocaţii brute de 0,122 lei/ acţiune deţinută.

„Potrivit celor mai recente date, 51,11% din acţiunile SIF4 sunt deţinute de acţionari pasivi“ ne-a răspuns SIF Muntenia prin firma de PR Golin Harris, angajată, însă, prea târziu pentru a mai schimba impresia defavorabilă instalată de mulți ani pe piață.

Majoritatea administratorilor fondurilor străine de investiții, care dețin 8,75% din acţiunile SIF4, ca și cei ai fondurilor românești, care au alte 6,26% din acţiunile SIF, sunt susceptibili să voteze „schimbarea“.

Aceste cifre ar putea fi mai mari, căci, administratorul SIF Muntenia menţionează că, prin utilizarea conturilor globale, nu toţi actionarii pot fi identificaţi.

În fine, diferite companii, ca aceea a patronului Doraly, au 13,9% din acţiunile SIF4.

Alte informaţii spun că peste 100.000 de mici investitori, care de obicei nu vin la AGA, deţin peste 20% din acţiuni.

 

Filmul meciului

Acţionarii au intrat în sala de şedinţe sâmbătă dimineaţă la ora 10:00, dar abia duminică dimineaţă la ora 1:30, au votat majoritatea acţionarilor prezenţi, pentru alegerea reprezentanţilor lor. Apoi a fost aşteptat un acţionar care avea procuri de la circa 100 de alţi acţionari şi votul s-a încheiat în jurul orei 5. Rezultatul a fost anunţat abia la ora 19:25, potrivit Mediafax.

La acel moment în sală erau aproximativ 40 de acţionari.

Procesul de votare a fost anevoios întrucât fiecare acţionar trebuia să meargă la secretariatul tehnic de unde primea buletinul de vot, iar după încheierea votului, buletinele erau aranjate în ordine alfabetică. Apoi, reprezentanţi ai Muntenia Invest completau într-un fişier Excel, în dreptul fiecărui acţionar, opţiunea sa pentru vot. Alături de numele acţionarului era trecut numărul de acţiuni pe care acesta îl deţine. La final, se afla câte voturi au fost acordate fiecărui candidat.

Astfel, fiecare acţionar putea verifica dacă votul său este înregistrat corect. Înscrierea voturilor era proiectată pe un ecran mare, pe care îl puteau vedea toţi acţionarii din sală.

Deşi directorul executiv al Muntenia Invest, Gabriel Filimon, a spus înainte de aplicarea acestei metode că va fi una care va dura mult timp, acţionarii care au susţinut propunerea lui Iaciu au afirmat că "interesele financiare" sunt mai importante decât timpul alocat.

Înscrierea rezultatelor nu a mai fost publică la punctele privind revocarea membrilor Consiliului Reprezentanţilor şi alegerea noilor membri.

Tensiunea din AGA a fost vizibilă imediat după ce acţionarii au intrat sâmbătă în sala de şedinţe, iar unul dintre cei aflaţi în jurul lui Iaciu a solicitat ca şedinţa să nu fie prezidată de preşedintele Comitetului Reprezentanţilor, Marian Dinu. Acţionarul a prezentat cererea deoarece, vineri, la prima convocare, Dinu nu ar fi respectat legea când a ales secretarul de şedinţă prin votul majorităţii numărului de acționari prezenţi şi nu în baza acţiunilor deţinute de aceştia.

Până la ora 11:20 au fost discuţii în contradictoriu, inclusiv cu argumente legale şi din statutul SIF Muntenia, între grupul din jurul lui Iaciu şi mai mulţi acţionari, printre care şi angajaţi ai Muntenia Invest, care se opuneau înlocuirii lui Dinu în prezidiu.

Dinu a spus că poate supune la vot înlocuirea sa dacă votul se va face prin ridicarea mâinii, astfel că un om ar fi avut un vot indiferent de câte acţiuni deţinea.

Majoritatea investitorilor prezenţi au reacţionat dur la această propunere, spunând că s-ar încălca atât statutul SIF Muntenia, cât şi Legea societăţilor comerciale, cerând că fiecare acţionar să aibă un număr de voturi egal cu numărul de acţiuni pe care le deţine.

La acel moment, în sala erau prezente 177 de persoane. În prima jumătate a sălii erau acţionarii din grupul "revoluţionarilor", iar în a doua erau restul acţionarilor, în mare parte angajaţi ai Muntenia Invest sau persoane care acţionează concertat cu administratorul SIF Muntenia.

Contraargumentul lui Dinu a fost ca încă nu a fost deschisă şedinţa de AGA, astfel că s-ar putea vota şi în felul propus de el.

Alt subiect care a generat nemulţumiri a fost procedura de vot electronic propusă de Muntenia Invest, întrucât investitorii din grupul revoluţionarilor se temeau ca voturile să nu fie înlocuite sau să nu fie înregistrate după cum au fost exprimate.

După o pauză de o oră, în care reprezentanţii Muntenia Invest au stabilit modalitatea de vot care s-a aplicat în AGA, Dinu a anunţat că nu mai vrea să prezideze şedinţa. În următoarele două ore a fost ales noul preşedinte de şedinţă, respectiv avocatul omului de afaceri Gheorghe Iaciu, Alina Albu.

Raportul de forţe dintre investitorii "revoluţionari" și ceilalţi acţionari a fost vizibil încă de la votarea preşedintelui de şedinţă. Alina Albu a primit 134,3 milioane de voturi (16,64% din capitalul social al SIF), în timp ce contracandidatul său, fostul preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor Gabriel Burlacu, a primit doar 12,6 milioane de voturi (1,56% din capitalul social).

AGA a început în jurul orei 14:30, iar alegerea celor trei secretari de şedinţă a mai durat aproape două ore. Ulterior, între orele 18:00 şi 21:30, au fost verificate listele de prezenţă, inclusiv cele la votul prin corespondenţă, deoarece secretariatul tehnic nu a vrut să îşi asume responsabilitatea pentru corectitudinea listelor respective.

La finalul verificărilor, cvorumul a fost de 32,62% din capitalul social, unul dintre cele mai mari înregistrate la o AGA la SIF.

Ulterior verificărilor a urmat votul asupra punctelor de pe ordinea de zi, care s-a încheiat duminică dimineaţa în jurul orei 5, iar numărătoarea voturilor a durat până la ora 19:00. La momentul închiderii şedinţei, în sală mai erau circa 15 acţionari, care au aplaudat finalul unei AGA maraton de 33 de ore.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO