Sistemele de educaţie din întreaga lume vor suferi mari modificări până în 2030

În şcoala viitorului, profesorul nu va mai fi doar un transmiţător de cunoştinţe, ci va avea ca principală misiune orientarea elevului în propriul său proces de învăţare. Curriculumul va fi personalizat, pe măsura necesităţilor fiecărui elev, şi se va pune accent pe abilităţile personale şi practice mai mult decât pe conţinuturile academice. Internetul va fi principala sursă de cunoaştere, chiar mai mult decât şcoala, iar limba engleză se va consolida ca limbă globală a învăţământului. Educaţia va fi mai scumpă şi va dura toată viaţa, scrie Agerpres.

La aceste concluzii au ajuns 645 de experţi internaţionali intervievaţi în cadrul unui studiu care defineşte cum va fi şcoala în anul 2030, la care a avut acces cotidianul spaniol. Raportul a fost realizat de Summitul mondial pentru inovare în educaţie (World Innovation Summit for Education, WISE), un think tank format din 15.000 de specialişti şi promovat de Fundaţia Qatar, care se va reuni între 4 şi 6 noiembrie la Doha pentru a dezbate unele dintre aceste chestiuni.

Studiul – la care au participat, printre alţii, lingvistul Noam Chomsky, fostul premier australian Julia Gillard şi profesorul Sugata Mitra – arată că ‘şcolile se vor transforma în reţele’ în care elevii vor interacţiona între ei şi cu profesorul, ajungându-se la o ‘învăţare colaborativă’.

Cotidianul El Mundo a intervievat mai mulţi experţi spanioli în legătură cu aspectele abordate de acest studiu, adaptate la realitatea din Spania. Au fost abordate şi eventuale transformări în ceea ce priveşte orarul, relaţiile dintre elevi, noile materii, temele pentru acasă.

Profesorii, în opinia a şapte subiecţi din zece, vor avea rolul de a ghida elevul pe propria lui cale de cunoaştere. Vor fi mai mult orientatori decât transmiţători de cunoştinţe. Până nu de mult, erau singura sursă de informare disponibilă, dar internetul a acaparat totul, iar elevii pot găsi pe internet o bună parte din ceea ce se explică în clasă. Potrivit opiniei exprimate de 43% dintre subiecţi, conţinuturile online vor fi principala sursă de cunoaştere în 2030, întrecând şcoala (29%), mediul elevilor (13%) sau instituţiile culturale (3%).

‘Rolul profesorilor va fi şi mai relevant. Vor trebui să le arate elevilor că trebuie să fie critici faţă de informaţie, că nu tot ceea ce găsesc pe internet este corect, că trebuie să selecţioneze şi să meargă la cele mai fiabile surse’, afirmă Ismael Sanz, director al unui institut naţional de evaluare (Instituto Nacional de Evaluación Educativa) din subordinea Ministerului Educaţiei din Spania. Ismael Sanz consideră că se vor consolida metodologiile de tipul ‘flipped classroom’. ‘Acest sistem va permite ca o parte din muncă să se realizeze acasă şi ca fiecare elev să-şi urmeze propriul ritm’.

Cursul pare ‘obsolet’. ‘Nu are sens o polologhie în faţa a 250 de studenţi care nu pot interveni, dacă li se poate da ceva înregistrat. Pe de altă parte, multe dintre acestea se puteau face deja şi, totuşi, nu s-au făcut. Poate că este ceva ce nu înţelegem bine’, spune Antonio Cabrales, profesor de Economie la University College London şi membru al Fedea (Fundación de Estudios de Economía Aplicada).

Elevii îşi vor schimba profilul în următorii 30 de ani. Va fi vorba despre ‘un elev cu mult mai multe posibilităţi de acces la surse de cunoaştere, cu o mentalitate mai universală şi mai puţin locală, protagonist indiscutabil al învăţării’, după cum îl defineşte Núria Miró, director al Colegiului Montserrat din Barcelona şi unul dintre cei 15.000 de experţi care fac parte din WISE. Potrivit opiniei exprimate de 83% dintre cei consultaţi, curriculumul va avea mai multe conţinuturi personalizate pe măsura fiecărui elev. Aceasta va avea consecinţe în relaţia ierarhică cu profesorul. Se ‘şterge’ în mod clar linia de separaţie între cei care predau şi cei care învaţă, susţine Núria Miró.

César García, profesor la Central Washington University, consideră că elevii vor fi ‘mai exigenţi’. ‘Profesorii vor trebui să explice mult mai bine cum pun notele’.

Experţii spanioli susţin că frontiera dintre colegiu şi casă se va şterge iar învăţarea nu se va limita la câteva ore şi la câteva locuri concrete. ‘E-mail-ul şi alte instrumente de comunicare se extind mult în prezent. Noi, profesorii, avem deja multe conversaţii cu elevii la ora 20:00. Situaţia de a avea cursuri de la 10:00 la 11.50 nu ştiu dacă va mai continua’, spune García.

Potrivit profesorului Antonio Cabrales, ‘aproape totul va însemna teme pentru acasă’. Orarul va fi mai liber şi vor fi mai multe sarcini individuale. ‘Trebuie să se suscite în elevi nevoia de a continua să se documenteze, de a se informa, de a împărtăşi cunoştinţe şi de a li se trezi gustul pentru cercetare’, apreciază, la rândul său, Núria Miró.

Toate acestea vor afecta relaţiile personale dintre elevi. Potrivit opiniei lui César García, ‘s-a terminat cu conceptul de gaşcă şi acum copiii sunt mai solitari decât înainte’. ‘Acum 20 de ani, copiii petreceau mai mult timp pe stradă, fără prea multă supraveghere. Acum viaţa lor socială este mai limitată, stau mai mult în casă, conectaţi online, şi au agendă. Părinţii lor îi duc la ora 17:00 la şah, la 18:00 la engleză… De aceea cred că relaţiile sociale vor fi cotate în creştere în şcoala viitorului’.

Curriculumul este alt aspect abordat de acest studiu. Potrivit opiniei exprimate de 76% dintre subiecţi, abilităţile personale sau practice vor fi mai apreciate decât cunoştinţele academice. Aşa-numitele soft skills – precum capacitatea de a vorbi în public, de a lucra în echipă, de a se adapta la situaţii neprevăzute – sunt tot mai importante în mediul profesional, dar experţii spanioli consideră că ele nu pot înlocui o bună pregătire academică. ‘Se spune că aceasta este cea mai pregătită generaţie, însă studenţii spanioli nu ştiu ce este barocul şi nu l-au citit niciodată pe Cervantes. Dacă dorim să formăm tehnocraţi, vor prima abilităţile iar cunoştinţele vor rămâne reduse’, afirmă Felipe de Vicente, preşedinte al asociaţiei ANCABA (Asociación Nacional de Catedráticos de Instituto).

Francisco López Rupérez, preşedinte al unui organism în care sunt reprezentate sectoare direct legate de sfera educaţiei (Consejo Escolar del Estado), consideră că, în momentul evaluării, deşi pe piaţa muncii certificările profesionale sunt tot mai valoroase, ‘acestea nu vor înlocui titlurile academice, în special pe cele emise de instituţii universitare de prestigiu’.

Învăţarea se va desfăşura de-a lungul întregii vieţi şi nu se va limita la etapa de formare obligatorie şi la universitate, estimează 90% dintre subiecţi. Aceasta nu înseamnă că educaţia va fi gratuită. Din contră: 70% consideră că Administraţia publică va înceta să mai fie principala sursă de finanţare. Totuşi, ‘educaţia publică are un rol-cheie în egalitatea de şanse. Nu înţeleg cum ar putea să dispară’, subliniază Ismael Sanz.

Sondajul de opinie realizat de WISE nu se referă la clase, însă designul lor se va schimba mult în următorii ani, potrivit experţilor spanioli consultaţi de El Mundo. ‘Şi arhitectura educă’, aminteşte Núria Miró. César García consideră că ‘nu mai are sens’ o sală de informatică plină de calculatoare, ci trebuie să se amenajeze un spaţiu comod cu multe prize pentru încărcarea tabletelor şi un bun Wi-Fi. Marile baze de date – Big Data – vor fi instrumente ‘foarte utile’, potrivit majorităţii celor consultaţi pentru studiul WISE. Este însă ‘absolut necesar’ ca noile generaţii să înveţe la şcoală să interpreteze şi să utilizeze aceste date, aminteşte Miró. Unii dintre experţii spanioli au estimat că vor apărea noi materii pentru a înţelege toate acestea, precum programare şi design web.

Va exista o limbă globală în educaţie, engleza, consideră 46% dintre persoanele intervievate. Totodată, 35% cred că va continua limba vernaculară sau naţională, iar 19% cred că elevii vor învăţa în limba lor regională. Francisco López Rupérez susţine că limba maternă ‘va continua să aibă un rol relevant ca vehicul de învăţare’, într-un context şcolar cu un caracter multilingv din ce în ce mai pronunţat. ‘Mă îndoiesc foarte mult că s-ar generaliza’, obiectează Antonio Cabrales, potrivit căruia este posibil să existe o ‘elită mondială’ cu suficiente cunoştinţe de limbă engleză, însă pentru o familie cu un nivel de educaţie nu prea înalt aceasta are costuri.