România riscă să piardă finanţarea europeană pentru programul ‘Laptele şi cornul’ – raport

‘Sunt necesare redefinirea şi alinierea obiectivelor programului naţional cu cele ale schemei europene ‘Laptele în şcoli’ prin care este susţinută în bună măsură iniţiativa naţională şi prin care România a atras până acum peste 40 de milioane de euro. În plus, atragem atenţia asupra necesităţii armonizării strategiilor naţionale sectoriale din domeniile educaţie, sănătate şi agricultură cu programul naţional. În acest sens se poate acorda o consistenţă în intervenţie şi un impact mai mare al programului la nivelul industriei, comunităţii, şcolii şi elevilor’, susţine Ciprian Ciucu.

Potrivit raportului CRPE, programul ‘Laptele şi cornul’ este eficient din punct de vedere economic dacă raportăm suma de până la 200 de lei alocată pe parcursul unui an şcolar pentru ca un elev să beneficieze de program la avantajele pe termen mediu şi lung ale programului.

De asemenea, în raport se spune că programul ‘Laptele şi cornul’ este o măsură importantă de sprijin economic pentru industria laptelui, una dintre cele mai semnificative segmente ale industriei alimentare din România (locul şase ca cifră de afaceri). Peste 400 de tone de lapte sunt distribuite zilnic în cadrul acestui program, respectiv 1/6 din producţia naţională de lapte (aproximativ 15%). Prin urmare, programul reprezintă un adevărat balon de oxigen pentru o industrie puternic afectată de criză şi, în curând, sub o presiune concurenţială fără precedent, ca urmare a eliminării cotei de lapte în UE (aprilie 2015) şi embargoului impus Rusiei.

‘Embargoul i-a determinat pe producătorii din Europa Centrală şi statele baltice care exportau până acum în Federaţia Rusă să se reorienteze spre piaţa românească. Preţul la 100 de litri de lapte în ţările baltice este cu aproximativ 5 euro mai mic, iar operatorii economici din regiune (Ungaria, Polonia) achiziţionează laptele la un preţ similar cu al nostru, dar au costuri de transport mai mici. În plus, sistemul de colectare este mai eficient, deoarece se colectează mai mult lapte de la mai puţini producători, în timp ce, în România, producătorii sunt dispersaţi geografic şi oferă cantităţi mai mici de lapte’, a spus Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

Potrivit acestuia, programul este important pentru industria lactatelor din Romania în primul rând pentru că asigură volume şi o piaţă de desfacere constantă, iar în al doilea rând pentru că ajută la crearea de obiceiuri sănătoase de consum în rândul copiilor.

Raportul CRPE atrage atenţia că valoarea porţiei de lapte şi corn, de 1,17 lei, inclusiv TVA, nu a mai fost actualizată (indexată) din 2008, deşi preţul de achiziţie a laptelui de la producători s-a dublat, ceea ce a scăzut atractivitatea programului pentru producători şi a afectat calitatea produselor oferite în program. Astfel, pentru a se menţine în mod real elementul de sprijin oferit industriei de lapte, raportul propune indexarea/ actualizarea sumelor alocate, în vederea creşterii calităţii şi atractivităţii produselor şi, concomitent, a impactului programului în rândul beneficiarilor.

Pentru a eficientiza programul şi a mări impactul său, raportul recomandă Guvernului să desemneze o autoritate centrală cu rol de coordonator, aceasta deţinând atribuţii şi în implementarea, monitorizarea şi revizuirea programului. De asemenea, se recomandă organizarea, cu participarea directă a Ministerului Agriculturii, a unui proces de consultare publică, în vederea definirii strategiei României pentru punerea în aplicare a Schemei Europene ‘Laptele în şcoli’.

Raportul de politici publice realizat de Centrul Român de Politici Europene analizează programul naţional ‘Laptele şi cornul’ pe mai multe dimensiuni – socială, economică, de educaţie şi sănătate – şi modul în care acesta este aliniat la iniţiativa europeană ‘Laptele în şcoli’ prin care se decontează sume importante.