Românii sunt expuși total în caz de cutremur și inundație. Cât de inutilă este legea care ne obligă, formal, să ne asigurăm casele

În România existau, la finalul anului 2021, aproape 9,6 milioane de locuințe și doar puțin peste 1,8 milioane de asigurări obligatorii împotriva dezastrelor. Altfel spus, nici 19% din totalul locuințelor din țară nu sunt asigurate sau 81% dintre proprietarii de locuințe din România ar acoperi din propriul buzunar pagubele provocate de un cutremur mare sau de inundații, calamități cu o frecvență de apariție nu chiar mică la noi în țară. Dacă ne raportăm doar la „plusul de siguranță”  adus de lege, situația este cu mult mai proastă. Potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară(ASF) la finalul anului 2021 erau în vigoare aproximativ 1,5 milioane de asigurări facultative de locuință, ceea ce înseamnă că, din totalul de 1,8 milioane, doar 300.000 de polițe sunt asigurări simple, polițe PAD impuse de lege.

Altfel spus, sub 4% dintre proprietarii din România s-au asigurat împotriva dezastrelor de teama amenzilor prevăzute de lege sau convinși de campaniile Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), organism înființat prin lege cu principalul scop de a crește gradul de asigurare a locuințelor în România. Restul de 1,5 milioane de polițe PAD au fost vândute automat, în condițiile în care, din 2016 legea spune că o asigurare facultativă nu poate fi vândută decât la pachet cu polița obligatorie împotriva dezastrelor.  Ar mai fi de precizat și că cea mai mare parte a celor 1,5 milioane de români care dețin o asigurare facultativă de locuință au încheiat polița obligați fiind de băncile de unde au luat creditul pentru casă. Amintim că asigurarea obligatorie de locuință acoperă doar riscurile de cutremur, inundație naturală și alunecări de teren și doar în limita unor daune de 20.000 de euro. Asigurarea costă 20 de euro pe an. Teoretic, cei care nu dețin o astfel de poliță sunt pasibili de amenzi de până la 500 de lei. Practic, nicio astfel de sancțiune nu a fost aplicată până acum.

Polițele facultative de locuință sunt asigurări mai complexe, care acoperă și riscurile de incendiu de inundație de conductă și care au și componente pentru despăguburea bunurilor din locuință (mobilă, electronice etc) și chiar a terților păgubiți (vecinii afectați de un eventual incendiu sau de o inundație de conductă). Polițele facultative impuse de bănci clienților cu credite de locuință (adică cea mai mare parte a asigurărilor de acest tip vândute în România) acoperă întreaga valoare a locuinței asigurate, așa cum este ea stabilită de evaluator.

PAID nu ține pasul nici măcar cu avansul pieței imobiliare. Ponderea locuințelor asigurate scade, în loc să crească. Speranțele stau în campaniile pe bani mulți făcute de PAID, care are ca obiectiv informal promovarea asigurărilor

Dacă numărul asigurărilor facultative de locuință valide la final de an este aproape constant de cel puțin șapte ani, asigurarea obligatorie pare să fi prins ceva elan din 2020, mai ales pe fondul unor înțelegeri pe care a reușit să șe parafeze cu unele primării în sensul constrângerii proprietarilor de locuințe. În 2020 erau  1,75 milioane de  PAD valide, în timp ce, în 2021, numărul lor a ajuns la peste 1.82 milioane, adică o creștere cu aproximativ 3,8%. Este însă mult prea puțin, atât raportat la obiectivele asumate chiar de PAID (își propusese 7% plus în 2021) cât mai ales comparativ cu evoluția pieței imobiliare. Anul trecut a fost cel mai bun din istorie, din perspectiva creșterii fondului locativ. Conform datelor  Institutului Național de Statistică(INS), la final de 2021 aveam aproape 9,6 milioane de locuințe în România, cu 450.000 mai mult decât în 2020.

În aceeași perioadă, numărul PAD valide la final de an a crescut cu doar 70.000. Procentual, numărul locuințelor a crescut cu circa 5%. Așa cum au arătat chiar oficialii instituției în ultima vreme, speranțele pentru mai bine stau în campaniile pe care PAID le desfășoară. Practic, societatea cu acționariat privat constituită prin lege a stabilit ca prioritate un alt obiectiv față de cel prevăzut de lege. Concret, acum se concentrează pe educație financiară și promovarea asigurărilor cu rezultate pe termen lung, mai mult decât pe  obiectivul trasat de lege, anume creșterea cuprinderii în asigurare a locuințelor din România.

În acest scop, acționarii PAID au alocat și un buget pe măsură. Executivii societății au la dispoziție până la 700.000 de euro anual (2% din cifra de afaceri) pentru a promova produsele de asigurare a locuinței, dar și societatea și conducerea sa. Se așteaptă ca în acest mod românii să înceapă să consțientizeze utilitatea asigurării de locuință.

Între timp, în Parlament stă de aproape trei ani un proiect de lege conceput de ASF în colaborare cu PAID, care propune modificări importante menite să dinamizeze activitatea Pool-ului și să crească, astfel, acoperirea prin asigurare.

AICI mai multe detalii despre schimbările legislative menite să accelereze vânzările de asigurările de locuință și ignorate de trei ani în Parlament  

AICI, mai multe despre activitatea PAID și campaniile pe care le desfășoară