SENTIMENTUL de dimineaţă: Mari deal-uri şi mici ciubucuri, înaintea descărcării de dividende de luni

Încă de ieri s-au facut „deal“-uri (tranzacţii care  sunt de fapt pre-negociate) cu acţiunile Fondului Proprietatea (FP) şi a celor două SIF-uri, care au astăzi data cu dividend, adică ultima zi în care se mai poate cumpăra dreptul de dividend.

Pe această cale,  FP s-a vîndut în uşoară scădere faţă de piaţă, SIF Muntenia şi SIF Oltenia, la acelaşi preţ de referinţă.

Şi astăzi s-ar mai putea găsi vânzători care să se grăbească să încaseze preţul care include şi dividendul, fără să-şi mai bată capul să-l încaseze efectiv, în plus, şi de la companii, dar şi cumpărători, care doresc să figureze în registrul acţionarilor peste 3 zile lucrătoare, ca să aibă drept de dividend.

Astăzi ar fi ultima şansă, data cu dividend, de a lua dividendele unor vedete ale Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Prin urmare, nu prea avem de ce să ne temem că va fi o zi de scădere, ci să sperăm că va fi măcar de stagnare, sau de fapt de stagnare, încurajată şi de sentimentul pozitiv de pe pieţele futures europene.

Marii pariori de pe aceste pieţe mizează, prin contracte la termen (futures şi nu numai) pe preţurile viitoare de la bursă. În acestă dimineaţă mizează pe uşoare creşteri în preajma maximelor.

Ieri deal-urile au agitat piaţa, dar adevărata agitaţie va fi luni, când va fi data fără dividend la FP, SIF4, SIF5 şi la alte distribuitoare de dividende, iar preţurile acestora vor coborî aproximativ cu valorile dividendelor.

Repere tehnice

Care va să zică, luni va fi un bun prilej de a testa din nou soliditatea suportul vital de la de la 24.000 de puncte, al indicelui „oracol“ al bursei,  BET Fi (v. cap. „DIDACTICE“ al Sentimentului).

BET Fi face media ponderată a variaţiilor cotaţiilor Fondului Proprietatea şi a celor 5 Societăţi de Investiţii Financiare (SIF). Acestea sunt cele mai vânate acţiuni de la BVB pentru că au expunere pe aproape tot ce este mai valoros în economia românească.

Suportul menţionat mai sus fusese identificat, ca un prag de alarmă, sub care e bine să vinzi rapid, de Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities

Căderea de miercuri a indicelui BET Fi  sub pragul de alarmă a ridicat acele „semne de întrebare privind menţinerea tendinţei de ansamblu pozitivă de pe piaţa locală“, despre care scrisese Dan Rusu, acum vreo două săptămâni.

Cei mai slabi de înger se vor fi grăbit să vândă, de teamă că tendinţa de creştere pe termen mediu este infirmată.

L-am întrebat pe Dan Rusu, dacă e cazul să ne temem cu adevărat şi el a zis că nu crede că tendinţa este în pericol de moarte. Eventual, tendinţa s-ar mai putea sprijini şi pe un suport inferior, de pe la 22.800 de puncte, dar că mai multe detalii vom afla în analiza de luni.

Chiar dacă pe vremea în care BET Fi era peste 24.000, Dan Rusu ne mai reamintea, totuşi, că perspectiva rămâne „pozitivă pe termen mediu / lung“. 

Mai curând, stabilizarea preţurilor ar putea dura toată vara, fără o invazie remarcabilă de bani din afară. Oferta Nuclearelectrica din această lună ar putea  ţine departe de piaţă banii, puţini, ai investitorilor locali.

Repere istorice, dar care fac pictura întreagă, pot fi consultate în Arhiva de mai jos. Unde citim: „Cândva, anul trecut, piaţa reuşise consolidarea suporturilor de la 23,600 de puncte“  şi 22.700 de puncte“.  Asta se întâmpla în plină afirmare a tendinţei de creştere.

Piaţa are acest obicei enervant de a se întoarce la vechile praguri cheie.

Articolul este, de obicei,  scris înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări cu date de arhivă şi corecţii)

Arhiva

Reluăm şi cele câteva fraze din „Sentimentele“ mai vechi, pentru că utilitatea lor analitică este încă valabilă.

Fie şi măcar pentru că, „la carte scrie“ că o rezistenţă la creştere, odată învinsă, devine un suport puternic pentru creştere. Şi vice – versa.

Până nu foarte demult spuneam că:

* „Odată învinsă rezistenţa de la 27.300, BET Fi ar mai avea de parcurs o serie de creşteri până la pragul de 29.500 de puncte“, scria Dan Rusu în primul raport din acest an.

Două luni mai târziu tendinţa a fost confirmată, iar apoi a fost în frâu de chestiunea cipriotă.

* Tendinţa principală (pe termen mediu) de creştere este în siguranţă atâta vreme cât piaţa se află deasupra „zonei suport“, care se întinde în jurul pragului de la 26.000, între 25.600 şi 26.200, potrivit celui mai recent raport săptămânal al lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities.

Zona de confort s-a deplasat mai sus, apoi a coborât până la 24.000.

* Reperul dat în raportul din 4 februarie suna aşa: „Cât timp (BET Fi , n.r.) evoluează peste zona de suport 25.800 – 26.200, tendinţa generală este de creştere“.

* În acest fel, tendinţa de creştere nefiind compromisă, „ulterior, odată învinsă rezistenţa de la 27.300, BET Fi ar mai avea de parcurs o serie de creşteri până la pragul de 29.500 de puncte“.

Piaţa stă sub rezistenţele menţionate mai sus, şi pe suporturile care o menţin pe tendinţa de creştere.

A devenit articol de arhivă „penetrarea decisivă“ peste 25.000 de puncte.  De „penetrarea“ respectivă  „aveam nevoie, pentru a miza pe un an 2013 pozitiv“, scria Dan Rusu, în ultimul Indexwatch din 2012.

Am ajuns, aşa cum nu ne-am dorit, să ne punem speranţele că fosta rezistenţă de la 25.000 va funcţiona cu succes ca suport.

Cum luni de zile în urmă analistul spunea: „Suntem foarte interesaţi de nivelul de 25.000 de puncte. Considerăm că e pragul la care BET FI va testa tendinţa pozitivă nou conturată. Însă, odată învins acest prag (25.000), vom putea spune că piaţa românească a intrat în teritoriu pozitiv pentru multă vreme“, scria, într-un  raport anterior  BT Securities, Dan Rusu.

Indicele este o mărime adimensională.

BET Fi este cel mai nervos şi mai analizat indice al Bursa de  Valori Bucureşti (BVB). Face media ponderată a variaţiilor acţiunilor societăţilor de investiţii financiare (SIF) şi ale Fondului Proprietatea (FP). (pentru alte definiţii şi explicaţii, v. cap. DIDACTICE).

Cândva, anul trecut, piaţa reuşise consolidarea suporturilor de la 23,600 de puncte“  şi 22.700 de puncte. Faptul era susceptibil  „să relanseze BET-FI spre 25.800, potrivit unui raport mai vechi al lui Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities din Cluj Napoca.

Nu vrem să ne gândim la suporturi atât de vechi. ultima zi în care le-am comentat a fost 25 februarie, în:

SENTIMENTUL de dimineaţă: Mari pretenţii, preţuri blocate. Analiştii pregătesc alternative negative

 Am coborât aici şi indiciile şi repere pe care ECONOMICA.NET vi le-a propus în articolele:

 Unde fug banii din depozitele bancare. Alternative de investiţii cu risc scăzut

 Cum să strâng banii pentru pensia de peste 30 de ani.

 „DIDACTICELE“

 Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.

 Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.

Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).

FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.

De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.

SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.

REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri  până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

 MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.

 LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un  indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite. 

Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă. 

Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.

VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.

 Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii  pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.

AVERTISMENT

Mai întâi:

Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corect de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.

Apoi:

Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.