Serbia adoptă măsuri de liberalizare a pieţei muncii şi majorează vârsta de pensionare pentru femei

Guvernul urmează acum să propună şi legislaţia referitoare la faliment şi la privatizare, care va permite apoi restructurarea companiilor de stat cu pierderi. De asemenea autorităţile vor să adopte măsuri împotriva economiei subterane.

Noul ministru de Finanţe, Dusan Vujovic, care a preluat luni mandatul, după demisia de sâmbătă a lui Lazar Krstic, s-a angajat să evite falimentul Serbiei şi a afirmat că efectul măsurilor de austeritate va fi distribuit mai uniform în economie până în 2017.
Dusan Vujovic susţine o reducere de 10% a pensiilor şi salariilor din sectorul public, decizie menită să reducă deficitul cu aproximativ 1,4 miliarde de euro (1,9 miliarde de dolari) în următorii trei ani.

Serbia vrea să încheie anul acesta un acord de împrumut pe trei ani cu Fondul Monetar Internaţional, pentru a-şi putea îndeplini obiectivele de reducere a datoriei şi a deficitului, după ce Guvernul a atenuat măsurile de austeritate, a anunţat luni Dusan Vujovic.

Acesta a explicat că data estimată pentru încheierea acordului cu FMI, sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, coincide cu aprobarea bugetului suplimentar pe 2014 şi a bugetului pe 2015.

Investitorii rămân nesiguri privind capacitatea noului ministru sârb de Finanţe de a-şi onora promisiunile, într-o ţară în care unul din cinci muncitori este în căutarea unui loc de muncă iar salariul mediu este de doar 280 euro pe lună.

Noua legislaţie adoptată vineri prevede reducerea costurilor cu angajările şi concedierile pentru companii şi majorarea graduală a vârstei de pensionare pentru femei, de la 60 la 65 de ani. Joi, sindicaliştii au protestat la Belgrad faţă de noile reglementări. Unele măsuri ar putea majora rata şomajului, de aproximativ 24%, în timp ce şomajului în rândul tinerilor se ridică la 50%.

Serbia se confruntă cu al treilea an de recesiune din ultimii cinci ani, după ce inundaţiile severe au afectat economia ţării.
De asemenea, ţara are cel mai ridicat deficit fiscal din Europa, estimat la 8,5% din PIB anul acesta.

Fondul Monetar Internaţional a îngheţat în 2012 precedentul acord cu autorităţile de la Belgrad, în valoare de un miliard de euro, pentru că Guvernul de la acea dată nu a respectat anumite angajamente cu privire la deficitul bugetar şi datoria publică. O încercare de a relansa discuţiile în 2013 a eşuat pentru că partidele politice nu au ajuns la un acord cu privire la măsurile de austeritate fiscală, în condiţiile în care Fondul a avertizat că un nou program de sprijin depinde de reducerea numărului de personal din sectorul public şi a sistemului de pensii.