Statele baltice ridică la graniţa cu Rusia garduri împotriva migranţilor

După ce aproape a terminat ridicarea unui gard înalt de doi metri de-a lungul celor 137 de kilometri ai graniţei sale cu Rusia, Letonia se pregăteşte să înceapă o construcţie similară pe cei 120 kilometri ai sectorului de frontieră terestră cu Belarus, alţi 53 de kilometri fiind frontiera naturală delimitată pe râuri sau lacuri, ridicarea acestui al doilea gard urmând să se încheie în 2020 şi va avea un cost estimat de 10,5 milioane de euro.

‘Înainte se credea că migraţia era doar o problemă a ţărilor din sudul Europei, dar acum aceasta ne afectează şi pe noi’, a declarat ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, referindu-se la numărul tot mai mare al migranţilor din Orientul Mijlociu şi Asia care caută rute alternative pentru a ajunge în Europa Occidentală, inclusiv prin nordul continentului.

Din aceleaşi motive şi Lituania a decis să ridice un gard la frontiera cu enclava rusă Kaliningrad şi ia în calcul un altul la frontiera cu Belarus. ‘Un astfel de gard nu va opri tancurile sau militarii, dar va face mult mai dificilă trecerea ilegală a frontierei şi dă populaţiei noastre o anumită linişte şi senzaţia de securitate’, a explicat ministrul lituanian de interne, Eimutis Misiunas. Frontiera Lituaniei cu enclava rusă Kaliningrad are o lungime de 266 de kilometri, dar gardul va fi ridicat pe un sector de numai 30 de kilometri. Însă frontiera sa cu Belarusul are 678 de kilometri, fapt ce ar face dificilă ridicarea unui gard pe toată această lungime.

Cât despre Estonia, aceasta a decis de mult timp să ridice un gard de sârmă ghimpată de-a lungul celor 90 de kilometri ai frontierei sale terestre cu Rusia, însă construcţia avansează lent şi înregistrează întârzieri faţă de planul iniţial ce prevedea terminarea gardului anul acesta, noul termen estimat fiind acum anul 2020.

Întrebat despre aceste măsuri, un consilier din cadrul preşedinţiei ruse, Bogdan Bezpalko, a descris gardurile ridicate de cele trei state baltice drept ‘complet nenecesare’. ‘Ar fi fost mai bine să cheltuiască banii pe altceva’, a mai spus reprezentantul Kremlinului, susţinând în plus că respectivele garduri ‘sunt parte a unui plan de război psihologic împotriva Rusiei’.

Dar şi Norvegia şi-a consolidat protecţia frontierei cu Rusia, traversată de tot mai mulţi migranţi, în pofida faptului că această frontieră este aproape de Cercul Polar. Şi Finlanda, ce are o frontieră foarte lungă cu Rusia, de peste 1.300 de kilometri, a fost la rândul ei afectată de un val de migranţi care au traversat teritoriul rus venind dinspre Orientul Mijlociu şi Asia.