Studenţii la Drept sunt mai interesaţi de medicina legală decât cei de la Medicină – Vladimir Beliş

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Atunci când un tânăr încearcă să pătrundă în medicină, în lumea medicală, nici într-un caz nu îi trece prin minte că va face medicină legală. Un tânăr care vrea să facă medicina de ce intră la medicină? Intră ca să aibă o poziţie socială, pentru o situaţie materială bună şi mai puţin de ce ar trebui să fie pe primul loc – pasiunea pentru îngrijirea unui bolnav, aceasta ar fi ideal. Dar nici într-un caz nu face acest pas pentru a face medicină legală. Care sunt specialităţile vizate de toată lumea se ştie: păi vreau să mă fac chirurg, vreau să mă fac medic internist, cardiolog, obstretician, acestea sunt specialităţile vizate. Îi trece cumva cuiva prin cap ă facă medicina legală? Nu”, a declarat duminică Vladimir Beliş în cadrul conferinţei „O jumătate de veac în serviciul medicinei legale”, la Teatrul Naţional.

El a susţinut că medicina legală este acea specialitate care îşi pune toate cunoştinţele în slujba justiţiei ori de câte ori este necesar pentru anumite precizări, cunoştinţe medical-biologice.

„Studenţii nu reuşesc să perceapă importanţa acestei discipline. În anul şase când ajung să facă şi medicină legală, dintr-o serie de 80 de studenţi, dacă vin la curs 20 sau 25. Iau notiţe cu indigoul şi le distribuie celorlalţi. Am predat la trei facultăţi şi la Universitate, Facultatea de Drept, unde în marele amfiteatru care era de 350 de locuri nu încăpeau toţi, stăteau şi pe scări. De ce cei de la Drept erau mai interesaţi decât cei de la Medicină este o întrebare. Acelaşi lucru se întâmpla şi la cealaltă şcoală de învăţământ superior care se numeşte Academia de Poliţie, care scoate tot jurişti şi are în program medicină legală. Din păcate, medicina legală, dintr-un motiv pe care eu îl ştiu dar nu îl spun, a fost scoasă de la universităţile de stat şi a rămas ca disciplină opţională. Întrebarea este: un jurist nu are nevoie de medicină legală? Cred că da”, a mai spus fostul director al IML.

În context, medicul a vorbit despre celebrul caz Râmaru, a cărui a treia victimă a fost autopsiată chiar de el, despre modul în care criminalul a fost prins, dar şi despre cazurile Samoilescu şi Ţundrea şi erorile judiciare. Beliş a relatat şi despre autopsia făcută scriitorului Marin Preda, dizidentului Ursu, Ioan Mihalea şi Mihaelei Runceanu.

În opinia sa, cele mai tragice evenimente au fost cutremurul din anul 1977, când la INML au fost aduşi 1.500 de morţi şi Revoluţia, când au fost aduse aproape 500 de cadavre.

„Nu mai era loc să îi pui decât în curte. Unii erau de nerecunoscut şi trebuiau utilizate metode criminalistice de identificare”, a spus profesorul, adăugând că, demolarea vechiului institut de Medicină legală, la comanda fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, a reprezentat o mare eroare.