SUA încearcă să convingă Rusia că Ucraina trebuie să-și păstreze forța militară

Statele Unite vor cere Rusiei să accepte dreptul Ucrainei de a-și dezvolta propria armată și propria industrie de apărare, dotate corespunzător, ca parte a unui acord de pace, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, respingând astfel insistența Rusiei de a demilitariza țara, ca o condiție pentru încheierea războiului.

Emisarul american Steve Witkoff va discuta acest lucru în Rusia, vineri, au declarat sursele citate de Bloomberg. Agenția de presă scrie că acesta este un semnal că administrația Trump încearcă să obțină unele concesii din partea Kremlinului, în încercarea de a pune capăt unui război care a intrat în al patrulea an.

Criticii au considerat până acum că planul de pace propus de SUA avantajează Rusia, oferind Moscovei teritoriile pe care le controlează în Ucraina, inclusiv recunoașterea oficială a anexării Crimeei, și promițând că Ucraina nu va adera la NATO.

Posibilitatea ca Ucraina să își păstreze armata, așa cum cer Kievul și aliații săi europeni, ar însemna că Putin ar trebui să renunțe la obiectivul său anunțat de „demilitarizare” a țării, unul dintre principalele sale obiective anunțate la declanșarea invaziei la scară largă.

Ca parte a unui proiect de acord discutat în primele săptămâni de război, Putin a propus impunerea unor limite stricte în ceea ce privește dimensiunea viitoare a armatei ucrainene, o măsură despre care criticii au afirmat că ar fi lăsat-o neajutorată în fața amenințărilor viitoare.

Aceste propuneri ar fi dus la reducerea la mai mult de jumătate a dimensiunii armatei ucrainene. Numărul de tancuri, artilerie și lansatoare de rachete ar fi fost, de asemenea, redus.

Lavrov spune că mai multe puncte ale planului american „trebuie ajustate”

Trump a declarat joi că exercită „multă presiune asupra ambelor” părți în război și și-a exprimat încrederea că Putin „vrea să facă o înțelegere”.

Întrebat ce concesii a oferit Rusia, Trump a spus că este vorba despre „oprirea războiului”, apreciind că aceasta este „o concesie destul de mare”, în condițiile în care ar putea lua „întreaga Ucraină”.

De partea cealaltă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat într-un interviu acordat CBS News că există „mai multe semne că ne îndreptăm în direcția cea bună” către un acord, în vreme ce a avertizat că Rusia mai vede unele probleme care trebuie negociate.

„Declarația președintelui menționează un acord, iar noi suntem pregătiți să ajungem la un acord, dar există încă unele puncte specifice – elemente ale acestui acord care trebuie să fie ajustate”, a spus Lavrov.

Dincolo de menținerea armatei Kievului, SUA doresc să se asigure că ucrainenii pot traversa râul Nipru și că teritoriile ocupate de Rusia în regiunea Harkov sunt returnate.

Putin a cerut recunoașterea integrală a regiunilor Luhansk, Zaporojie, Donețk și Herson, deși nu a reușit să le ocupe în totalitate.

În tot acest timp, Rusia a continuat să bombardeze orașele ucrainene, chiar dacă negocierile au continuat și Moscova a insistat că este pregătită pentru pace.

Linii roșii

Oferta Washingtonului de a recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei, încălcând politica convenită a NATO, este probabil cea mai mare concesie pe care Trump a făcut-o Moscovei în ultimele luni în graba sa de a ajunge la un acord.

Oficialii occidentali au declarat pentru Financial Times că capitalele europene nu vor aproba niciun demers al SUA de a recunoaște Crimeea ca fiind parte a Rusiei sau de a face presiuni asupra Kievului pentru a fi de acord cu acest lucru și își mențin poziția potrivit căreia nu vor accepta decizii privind suveranitatea Ucrainei pe care Zelenski le respinge.

Pentru europeni, ideea de a recunoaște anexarea Crimeei – prima anexare teritorială prin forță militară în Europa din 1945 – este de neacceptat, deoarece ar bulversa ordinea bazată pe reguli care a susținut pacea pe continent timp de generații.

„Crimeea și viitoarele aspirații de aderare la NATO (ale Ucrainei) sunt linii roșii pentru noi”, a declarat pentru Financial Times un diplomat UE de rang înalt. „Nu putem renunța la ele”, a spus el.

Chiar dacă SUA ar acționa unilateral, cred analiștii, asta ar recompensa agresiunea rusă și ar încuraja Moscova să își continue revendicările în Georgia și Republica Moldova și să amenințe alte foste țări sovietice, cum ar fi statele baltice, care sunt membre NATO și UE.

Administrația Trump a fost deja informată că ar fi imposibil pentru capitalele europene să recunoască Crimeea ca fiind rusă, potrivit unui înalt oficial european. Cele mai mari puteri europene ale NATO trebuie să „descurajeze” Washingtonul să facă acest lucru în mod unilateral, a declarat oficialul.