1EUR = 4.7537 RON | Bucureşti 20 º

Companii

Tragi-comic: Poşta Română a cumpărat carburanţi la cel mai mare preţ, dar la licitaţie. Explicaţii

Licitaţia prin care Poşta Română a cumpărat carburanţi a fost câştigată de ofertantul care a venit cu cel mai mare preţ. Însă nu a contat doar preţul, iar concurenţii care au pierdut chiar dacă au venit cu un preţ mai mic nu au îndeplinit o altă cerinţă, în esenţă pur birocratică, impusă de Poştă. Pe care ei au considerat-o imposibilă, din cauza haosului legislativ.

12 mar, 2019 | | ECONOMICA.net

În luna septembrie 2018, Poşta Română publica un anunţ în sistemul electronic de achiziţii publice în care cerea oferte pentru a achiziţiona 3,5 milioane de litri de carburanţi-400.000 de tone de benzină şi 3,1 milioane de litri de motorină. Carburanţii urmau să fie livraţi prin reţelele de distribuţie la nivel naţional, prin deja cunoscutul sistem de carduri de carburant.

Punctajul firmelor care s-au înscris la licitaţie era: 90% preţul oferit şi 10% o componentă calitativă pe care o vom detalia mai jos.

La licitaţie s-au înscris trei firme, diviziile de marketing ale celor trei companii petroliere mari din România: Petrom, Rompetrol şi Lukoil. Valoarea estimată a licitaţiei era de 16,7 milioane de lei, fără TVA. Licitaţia a fost câştigată de Petrom, potrivit anunţului de atribuire din luna februarie 2019, cu un preţ final sub valoarea estimată: 16,4 milioane de lei.

Abia acum începe nebunia.

Petrom nu a avut însă cel mai mic preţ, ci pe cel mai mare, iar Rompetrol pe cel mai mic. Potrivit informaţiilor noastre, preţurile finale pentru acest lot de carburanţi, după ce fiecare a aplicat propriul discount, au fost însă următoarele: Petrom 16,41 milioane de lei, Lukoil 16,01 milioane de lei şi Rompetrol 15,72 milioane de lei.

Însă amintim că punctajul final se acordă în urma raportului preţ-calitate. Preţul a contat în proporţie de 90 % (90 de puncte), iar celălalt criteriu calitativ în proporţie de 10%, adică 10 puncte.

Care era acest criteriu calitativ? Companiile petroliere trebuia să treacă în ofertă şi cantitatea de emisii de CO2, măsurată, pentru carburanţii lor.

Citim din caietul de sarcini: "Intensitatea gazelor cu efect de seră, generate de furnizor pe durata ciclului de viată al emisiilor de gaze cu efect de seră, generată de tipul si cantitatea de carburanti ce urmează să fie furnizati prin prezentul contract, se vor acorda maxim 10 puncte. (10% pondere). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de furnizor se exprimă în grame de echivalent de dioxid de carbon pe MJ de carburant (gCO2eq/MJ) si se calculează conform metodei de calcul prevăzută în anexa la DIRECTIVA (UE) 2015/652 A CONSILIULUI din 20 aprilie 2015 de stabilire a metodelor de calcul si a cerințelor de raportare în temeiul Directivei 98/70/CE a Parlamentului European si a Consiliului, privind calitatea benzinei si a motorinei. Pentru verificarea informatiilor, se solicită prezentarea documentelor care sustin elementele utilizate în metoda de calcul mai sus mentionată".

Cu alte cuvinte, Poşta a fost interesată şi de ce emisii de noxe provoacă benzina şi motorina pe care le cumpără, şi nu să aleagă doar in funcţie de preţ.

Or, din documentaţia de atribuire la licitaţie, aflăm că punctajul final, pe baza celor două criterii combinate, a fost următorul: Petrom 96,22 puncte din cele 100, Rompetrol 90, Lukoil 87,89. Asta pentru că, la acel criteriu calitativ privind calculul emisiilor, Petrom a obţinut cele 10 puncte, iar fiecare dintre ceilalţi doi competitori zero. Şi a câştigat licitaţia Poştei.

Asta pentru că, din ce reiese până acum, ceilalţi doi nu au ştiut să răspundă la acel criteriu calitativ, din cauza legislaţiei.

Despre ce este vorba

Poşta a cerut, prin anunţul de la 27 septembrie, datele despre emisii care să fie măsurate conform respectivei directive europene, 2015/652, deci în vigoare de peste trei ani la nivel european.

Însă directiva europeană în baza căreia a cerut Poşta calculul emisiilor nu a fost transpusă în legislaţia românească, prin OUG 80, decât la data de 19 septembrie, iar prevederile ei urmau să intre în vigoare mai târziu, adică la 1 ianuarie 2019.

În linii mari, directiva şi OUG se referă la creşterea componentei bio din carburanţi, la introducerea unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și la stabilirea metodelor de calcul și de raportare a reducerii acestor emisii.

Or, cum Poşta a cerut încă din septembrie ceva ce prin legea românească se impunea abia din ianuarie anul următor, se pare că Rompetrol şi Lukoil au fost în imposibilitatea de a livra acel calcul al emisiilor pentru nişte carburanţi pe care urmau să îi fabrice, pe noua lege, mai târziu. Mai mult, din ce am reuşit să aflăm, în octombrie una dintre cele două companii a anunţat Poşta, într-o clarificare, că nu poate oferi acele date pentru că încă nu le poate calcula şi că poate prezenta datele după ce Ministerul Energiei punea la dispoziţie metodologia de calcul. Poşta nu a renunţat însă la acel criteriu.

Cel mai probabil, Petrom a folosit modalitatea de calcul din directiva europeană veche şi a putut transmite acele date.
Acesta pare a fi singurul raţionament pentru care Rompetrol şi Lukoil au primit zero puncte iar Petrom 10, în condiţiile în care toţi carburanţii au acelaşi standard, euro 5.

Iar rezultatul final este că Poşta a plătit cu 700.000 de lei în plus, legal, ca să ştie cât CO2 emit carburanţii cu care merg maşinile sale.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO