Apelul făcut de Farah Pahlavi (în vârstă de 87 de ani) vine după cel al fiului său, fostul prinţ moştenitor Reza Pahlavi, care s-a exprimat în acest sens în ultimele zile, susţinându-i ferm pe manifestanţi din SUA, numele său fiind cu regularitate scandat la manifestaţiile din Iran.
„Nu uitaţi că supravieţuirea niciunui guvern, menţinerea niciunui avantaj nu justifică vărsarea de sânge a concetăţenilor voştri”, a transmis ea, adresându-se forţelor de securitate ale regimului de la Teheran şi cerându-le să audă „strigătele de mânie şi furie” ale protestatarilor şi „să li se alăture înainte de a fi prea târziu”.
„Ştiu că spiritele întunecate v-au tăiat mijloacele de comunicare cu lumea de teamă că vocile voastre ar putea fi auzite, dar să ştiţi că mesajul vostru este prea puternic pentru a fi redus la tăcere”, a afirmat fosta împărăteasă în comunicatul său.
Adresându-se iranienilor, pe care îi numeşte „copiii mei”, ea îi încurajează: „Fiţi puternici şi credeţi că în curând veţi sărbători împreună libertatea în Iran şi că lumina va triumfa asupra întunericului!”
Farah Pahlavi, a treia soţie a şahului, a părăsit Iranul pe 16 ianuarie 1979 împreună cu soţul ei, Mohammad Reza Pahlavi, cu două săptămâni înainte de întoarcerea în ţară a liderului revoluţiei islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.
La Geneva, unde se află o bună parte a instituţiilor ONU, Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, Volker Turk, s-a declarat „oripilat” marţi de „represiunea” declanşată împotriva manifestaţiilor din Iran, care a făcut deja peste 600 de morţi de la începutul acţiunilor de contestare, potrivit bilanţului prezentat de o organizaţie neguvernamentală.
„Trebuie ca uciderea manifestanţilor paşnici să înceteze, este inacceptabil ca protestatarii să fie calificaţi drept ‘terorişti’ pentru a justifica violenţa declanşată împotriva lor”, subliniază Volker într-un comunicat.
„Iranienii au dreptul la manifestaţii paşnice. Nemulţumirile lor trebuie ascultate şi luate în considerare şi nu trebuie să fie instrumentalizate de nimeni”, a adăugat Înaltul comisar.
Turk le-a cerut autorităţilor iraniene „să pună capăt imediat tuturor formelor de violenţă şi represiune împotriva manifestanţilor paşnici şi să restabilească accesul deplin la internet şi la serviciile de telecomunicaţii”.
Responsabilul ONU a cerut de asemenea ca cei vinovaţi de aceste grave încălcări să fie traşi la răspundere.
Potrivit ONG-ului Iran Human Rights (IHR), represiunea împotriva mişcării de protest care a început la 28 decembrie pe fondul crizei economice, dar care acum sfidează regimul se intensifică. Organizaţia declară că are confirmarea morţii a 648 de protestatari şi a aproximativ 10.000 de arestări.
Dar realitatea ar putea fi mult mai sumbră, se teme ONG-ul citat, menţionând rapoarte neconfirmate până în prezent care evocă până la 6.000 de morţi. Autorităţile de la Teheran au tăiat total comunicaţiile prin internet începând cu 8 ianuarie, complicând colectarea de informaţii.
„Aşa cum am văzut în 2022, o mare parte a populaţiei iraniene a ieşit în stradă pentru a cere schimbări fundamentale în guvernarea ţării lor”, dar „încă o dată, reacţia autorităţilor constă în recurgerea la forţă brutală pentru a reprima revendicările legitime de schimbare”, a declarat Turk marţi.
„Acest ciclu de violenţă terifiantă nu poate continua. Poporul iranian şi revendicările sale în materie de echitate, egalitate şi justiţie trebuie să fie ascultate”, a insistat el.
Sursa foto: Wikipedia