1EUR=4.7559 RON | Bucureşti 5 º
INDICI BURSIERI
BET
7856,01
0.0138
BETPlus
1173,46
0.0132
BET-FI
35159,75
0.0039
BET-NG
681,92
0.0086
BET-XT
720,79
0.0115
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.345
1,1730%
BRD
12.26
3,0252%
BRK
0.072
-2,7027%
BVB
23
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
150
-3,2258%
FP
0.89
1,1364%
OLT
0.0844
-0,7059%
PRSN
0.0665
2,3077%
SIF1
2.19
1,8605%
SIF2
1.14
-1,3841%
SIF3
0.2495
-0,2000%
SIF4
0.622
0,6472%
SIF5
2.045
-0,2439%
SNP
0.3485
1,0145%
TEL
21.9
0,4587%
TGN
345
1,0249%
TLV
1.928
2,7719%

Veşti bune pentru clienţi. Cum motivează ÎCCJ rejudecarea unui proces de grup vs. BCR

Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie trimitea în urmă cu două luni spre rejudecare procesul pe care BCR îl câştigase în faţa unui grup de clienţi la Curtea de Apel Bucureşti. În motivarea hotărârii, ÎCCJ dă indicaţii precise despre ce ar trebui să facă instanţa de apel cu dosarul, ceea ce ar putea ajuta clienţii în procesul cu banca.

Comenteaza
Clienți vs. bănci

Judecătorii de la ÎCCJ au redactat motivarea hotărârii prin care au trimis spre rejudecare un litigiu (dosar 61347/3/2010*) dintre aproximativ 125 de clienţi şi Banca Comercială Română. Acesta este unul dintre cele mai mari litigii cu băncile din România. Prin faptul că se află pe rolul instanţelor din 2010 şi mai trebuie să treacă prin două stadii procesuale, s-ar putea să ajungă şi unul dintre cele mai lungi.

Clienţii au cerut instanţelor să declare ca abuzivă clauza prin care este definită dobânda şi mai multe clauze referitoare la comisioane din contractele de credit semnate înainte de 2009. Banca Comercială a folosit, în general, dobânzi de referinţă interne, netransparente, care au crescut pe măsură ce referinţele din piaţă, de genul Euribor/Robor, scădeau. Aceştia plătesc dobânzi de aproximativ 10% la creditele în euro, din pricina dobânzii interne, deşi au marje de dobândă de 1-2%, care solicită să fie adăugate la Euribor.

Tribunalul Bucureşti a dat dreptate clienţilor reprezentaţi de casa de avocatură Piperea şi asociaţii doar în privinţa comisioanelor – de acordare/administrare/urmărire riscuri – dar nu s-a atins de dobândă.

Apoi, decizia atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti de către ambele părţi s-a soldat cu un eşec pentru clienţi. Instanţa de apel, condusă de judecătorul Ruxandra Monica Duţă a respins întreaga acţiune a clienţilor şi a dispus plata unor cheltuieli de judecată de 200.000 de lei către BCR, reprezentată de avocaţii de la NNDKP.

Aceeaşi judecătoare a condus şi completul dintr-un alt proces colectiv coordonat de Piperea vs. BCR.

În recursul de la ÎCCJ, promovat de clienţi, Piperea a susţinut că judecătoarea s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate pentru că era beneficiara unui credit de la BCR.

În motivare, judecătorii Marian Budă, Mirela Politeanu şi Carmen Trănica Teau au scris că această susţinere a reclamanţilor nu poate fi primită, pentru că nu există dovezi că Duţă ar fi avut interese comune cu banca.

„De altfel, împotriva doamnei judecător Duţă reclamanţii au formulat cererea de recuzare, care a fost respinsă prin încheierea din 12.02.2013, pe care reclamanţii nu au mai atacat-o cu recurs.
Faptul că doamna judecător Duţă a făcut parte dintr-un alt complet de judecată , în care a soluţionat o cauză similară , nu a făcut-o pe aceasta incompatibilă în ce priveşte soluţionarea cauzei de faţă, cazurile de incompatibilitate fiind strict prevăzute de legislaţia în vigoare.
Nici faptul că doamna judecător Duţă ar fi contractat împrumuturi de la banca pârâtă nu o face incompatibilă, nefăcându-se dovada faptului că aceasta ar avea interese comune cu ale băncii", se arată în motivare.

Instanţa de apel n-a aplicat legea

Instanţa a primit însă celelalte critici privind decizia Curţii de Apel. ÎCCJ a considerat că aceasta a interpretat nelegal legea când a spus că o clauză din contract care se referă la elemente de preţ ale contractului nu poate fi considerată abuzivă. Mai mult, spune ÎCCJ, instanţa de apel a desconsiderat şi jurisprudenţa europeană în materie, care este obligatorie pentru toate instanţele din UE.

„În schimb, critica cu privire la faptul că evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu s-ar asociat cu definirea obiectului principal nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, nici cu produsele şi serviciile oferite la schimb, este fondată, însă nu pe faptul încălcării liberului acces
la justiţie, ci pe greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art.4 alin.6 din Legea nr.193/2000, precum şi pe nerespectarea practicii CJUE, care este obligatorie pentru instantele din România. ·

Într-adevăr, această problemă a fost tranşată nu numai în cauza C-472/10 a CJUE ci şi în cauza C-484/08, CJUE statuând faptul că instanţele se pot pronunţa şi asupra clauzelor ce privesc obiectul
principal al contractului, respectiv preţul contractului, mai ales dacă aceste clauze nu sunt redactate într-un mod clar şi inteligibil.

Sintagma clar şi inteligibil trebuie să aibă în vedere faptul că profesionistul nu se află la acelaşi nivel cu consumatorul, atât în ce priveşte posibilitatea de a negocia clauzele unui contract de împrumut bancar, care de obicei sunt predefinite de către bancă, dar şi în ce priveşte cunoştinţele de specialitate, pentru a .înţelege exact conţinutul concret al respectivelor clauze.

Mai mult, în speţa de faţă nu s-a contestat preţul contractului în sine, ci mecanismul de modificare a costului contractului în ce priveşte evoluţia în timp a dobânzii pe care o datorează fiecare dintre reclamanţi, cât şi a diverselor comisioane percepute de către bancă", se arată în motivare.

Curtea de Apel trebuie să verifice mecanismul prin care variază dobânda

Înalta Curte, care şi-a schimbat în ultima vreme jurisprudenţa faţă de clauzele contractuale ale BCR şi a dat decizii prin care clauza privind dobânda variabilă a fost considerată abuzivă, spune că în apel judecătorii trebuie să se uite la mecanismul de formare a dobânzii, şi să stabilească dacă este conform legii.

„Sub acest aspect, practic, instanţa de apel nu a lămurit, pe deplin, situaţia de fapt, cât timp aceasta nu a analizat, pe fond, cererea reclamanţilor, astfel încât, este necesară casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca instanţa de apel să analizeze, pe fond, caracterul abuziv sau neabuziv al clauzelor care privesc mecanismul de modificare a costului contractului.

Pentru aceasta este necesar ca instanţa de apel, chiar dacă reclamanţii nu au făcut-o prin cererea introductivă, să analizeze fiecare contract în parte sau măcar să grupeze reclamanţii pe categorii comune în ce priveşte clauzele invocate a fi abuzive şi să analizeze cererile lor, astfel cum s-a arătat mai sus.

(...) Acesta (instanţa de apel) s-a mărginit să tragă concluzii generale, scoţând în relief faptul că s-ar fi dovedit caracterul negociat al contractelor de împrumut bancar tocmai prin varietatea foarte mare a clauzelor contractuale în ce priveşte cuantumul dobânzilor şi al comisioanelor, scăpând din vedere faptul că analiza trebuia făcută. pe de o parte, individual sau măcar pe grupuri de reclamanţi cu probleme identice, iar pe de altă parte, că trebuia să examineze caracterul abuziv al clauzelor nu atât în ce priveşte cuantumul iniţial al costurilor, cu referire specială la dobândă şi comisioanele percepute, cât mai ales caracterul abuziv al clauzelor care reglementează mecanismul de evoluţie în timp al acestor costuri", se arată în motivare.

Legea spune că o clauză este abuzivă atunci când nu a fost negociată şi crează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor. ÎCCJ spune că judecătorii Curţii de Apel au procedat greşit când au considerat că acele contracte ar fi fost negociate, pentru că existau clauze care erau diferite în funcţie de beneficiarul creditului. Trebuie spus că BCR a acordat credite în diferite condiţii şi monede, iar procesul de grup conţine contracte diferite diferite. Unele împrumuturi au fost acordate cu dobânzi interne, altele legate de referinţe de piaţă, altele au avut dobânzi introductorii fixe, iar marjele de dobândă au fost diferite.

„Acesta (instanţa de apel) s-a mărginit să tragă concluzii generale, scoţând în relief faptul că s-ar fi dovedit caracterul negociat al contractelor de împrumut bancar tocmai prin varietatea foarte mare a clauzelor contractuale în ce priveşte cuantumul dobânzilor şi al comisioanelor, scăpând din vedere faptul că analiza trebuia făcută. pe de o parte, individual sau măcar pe grupuri de reclamanţi cu probleme identice, iar pe de altă parte, că trebuia să examineze caracterul abuziv al clauzelor nu atât în ce priveşte cuantumul iniţial al costurilor, cu referire specială la dobândă şi comisioanele percepute, cât mai ales caracterul abuziv al clauzelor care reglementează mecanismul de evoluţie în timp al acestor costuri", se arată în motivare.

Decizia Curţii de Apel, importantă pentru cei care au luat credit de la BCR înainte de 2010

Dosarul are termen în 21 octombrie 2014 şi modul în care acesta va fi soluţionat este de interes şi pentru ceilalţi clienţi ai BCR care nu sunt implicaţi în dosar. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are mai multe litigii pe rolul Tribunalului Bucureşti cu BCR, care vizează eliminarea clauzelor de dobândă şi a mai multor comisioane, iar apelul (singura cale de atac după noua lege) se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.

BCR a denunţat actele adiţionale emise cu ocazia OUG 50 şi o decizie a justiţiei împotriva sa ar putea afecta întregul portofoliu de clienţi care au accesat credite înainte de 2010.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
25 aug 11:39
Răspunde | Votează email 0 email
sorin
Daca banca si-ar fi recunoscut erorile din contracte ar fi scapat mai ieftin.
Pe langa partea de imagine, pierderile financiare doar pe partea de dobanzi si despagubiri vor arunca BCR in derizoriu.
18 aug 22:53
Răspunde | Votează email 2 email
david si goliat
imputitii de la bcr si-au batut joc de clienti cum au putut, cu dobanzi si comisioane superabuzive, cu servicii de jale. acum 10 ani poate ca mergeau, dar acum sunt dinozaurii sistemului bancar. clientii sunt acum david. au luat deja piatra si o potrivesc in prastie. Bang! goliat cade cat de curand... nu-i vom regreta pe ticalosii astia!de ce oare nu vedem si comentarii favorabile? simplu, nu exista clienti multumiti la bcr, ha-ha!!! faliment placut,mai draga!
18 aug 18:01
Răspunde | Votează email 4 email
clientAAA
In tara asta nimic nu este sigur, na-i la ce sa te astepti, judecatori care sunt incompatibili si care trantesc procese, iar altii se spala pe maini, nici usturoi n-au mancat nici...
Singura certitudine este ca din client AAA dupa 4 ani de proces ajungi sa fii executat si scos in strada.
VA MULTUMIM D-LOR JUDECATORI!!!!!
17 aug 21:05
Răspunde | Votează email 8 email
marian
Bine ca pe varan l-au rezolvat intr-o luna...Abuzurile grosolane ale bancilor,cu complicitatea mizera a clasei politice,trebuiesc judecate in multi,multi ani...Asta-i tara de care trebuie sa fim mandri ???
17 aug 18:36
Răspunde | Votează email 7 email
assos
Cum sa nu dureze mult acest proces cand actionarul principal Danila face parte din consiliul de administratie al BNR si dupa ce au facut acele contracte cu clauze abuzive sau bagat sa controlezeBCR ul de la BNR e normal? Niste penali in frunte cu cel ce ai protejeaza adica Isarescu.
17 aug 12:10
Răspunde | Votează email 10 email
Constanta
Cine plateste pentru decizia stramba si contrara legii data de judecatoarea Duta Ruxandra Monica aleasa "aleator" in ambele complete ale grupurilor BCR? Cine ii poate despagubi pe clientii acestei banci abuzati (unii, intre timp, au fost executati silit, altii au decedat, altii traiesc la limita saraciei) cu complicitatea acestei judecatoare care s-a facut ca judeca? Si culmea, intre timp, a fost promovata la iccj? Decizia data de iccj este dovada legala ca grupurile bcr nu au fost judecate corect si ca bcr a influentat instanta, respectiv judecatoarea Duta Ruxandra Monica a dat o decizie dictata de bcr. Aceasta judecatoare ar trebui sa dispara din sistem si sa-i despagubeasca pe toti cei care i-a nedreptatit prin decizia data.
Aloooooooo, inspectia judiciara doarme?
16 aug 17:40
Răspunde | Votează email 10 email
Client AAA
Acest proces dureaza din toamna lui 2010!!!Instanta initiala din apel a conlcuzionat ca varietatea contractelor ateste negocierea! Fals1Ti se puneau in fata cca 3 tipuri de contract si sistemul tragea lozul "castigator" pt client prin faptul ca, URA!!,te incadrai la unul din toate,nicidecum la toate sau macar 2, sa poti alege!La CAPB,cu Duta in frunte,a fost evidenta partinirea justitiei fata de BCR!Inca mai asteptam indepedenta justitiei cel putin in ceea ce priveste BCR!Cientii nu au cerut sa nu mai plateasca,asa cum NNDKP si madam Sova au urlat,ci au cerut sa plateasca in conditiile legii!BCR a abuzat cu acele contracte standardizate asa ca nu cerem decat punerea in echilibru a raportului juridic.Ce afacere e aceea in care una dintre parti isi asigura cu orice pret castigul punand in sarcina partenerului nu doar riscului relatiei contractuale ci integ riscul afacerii,respectiv riscul incapacitatii celorlati clienti?!Dreptate si respectarea legislatie,atat!
15 aug 21:30
Răspunde | Votează email 10 email
Marin
Este clar pentru toata lumea ce rol a jucat DRV in contractele bcr ,acela de a pune in spatele celor care platesc incompetenta,hotia si minciuna din contractele de credit acordate de bcr. OUG 50/2010 a pus capat acestei hotii dar din pacate pentru marea majoritate a romanilor, care din nestiinta sau comoditate nu au actionat la timp, acest lucru nu are valoare pentru cei care au semnal aditionalele care au transformat marje fixe de 1,5-2% in 8-9%.Momentan nu vor plati mai mult, cata vreme Euriborul va fi la valorile minime actuale, dar odata ce el va creste vor ajunge sa plateasca dobanzi imense de 14-15% pentru credite cu ipoteca in conditiile in care dobanzile actuale pentru locuinte sunt de 5-6%.Practic in momentul de fata bcr percepe ,pentru acesti clienti captivi, dobanzi duble fata de oferta de pe piata si in curand va percepe dobanzi triple.
Rusine BNR pentru incompetenta, daca nu implicare, in fabricarea acestor contracte care umilesc o populatie si asa impovarata de taxe si biruri.
15 aug 19:47
Răspunde | Votează email 11 email
Coco
Este inacceptabil ce se intampla mii de oameni tarati in procese
de BNR cu complicitatea guvernului si a partidelor care
Imprumuta bani in perioada campaniilor electorale apoi fac pe plac
Bancilor 4 -5 ani pana la urmatorul schimb .
Cu sigurantza exista presiuni pe judecatori .
Ceea ce este inacceptabil intr-un stat de drept .
Su uite asa isi paseaza responsabilitatea de a judeca corect de la un complet la altul .si de la o instantza la alta jucandu-se cu viatza clientilor si a famililor acestora care de cele mai multe ori ajung la situatii disperate .
Parca se spune ca justitia trebuie sa fie oarba
Sa nu vada valoarea (pagubelor)decizilor date doar sa asculte si sa dea verdictul corect.
Se pare ca justitia noastra e inca tanara nu a atins-o orbirea inca
Si a vazut ca o parte sta pe un sac de bani furati si are si ea nevoile ei ..
Nu-i asa?


h
15 aug 15:48
Răspunde | Votează email 9 email
Mirela
Este interzisa practicarea unui comision de acordare pentru ca acesta creaza dezechilibru contractual. La BCR se incalca legea fara nicio problema. Percep comision de acordare din credit, practic iei creditul minus 2.5% din acesta. Apoi timp de 30 de ani domnii de la BCR percep dobanzi si comisioane (risc, administrare, ...) calculate la valoarea creditului acordat. Caci aceste comisioane de risc si administrare se calculeaza la valoarea creditului acordat. Si iata cum un comision de care nu beneficiezi se transforma intr-un mare abuz, banca se indestuleaza cu dobanzii pe o suma care nu ti-a dat-o. Asa se face banking in Romania. Iti dau credit 100.000 Euro, iti iau 2500 Euro, apoi calculez dobanzi la 100.000 Euro, inclusiv pe cei 2500 care nu ti i-am dat. Sac! Camatarie. Ce risc are banca? Ea percepe o garantie care apoi daca se incheie contractul nu o da inapoi? Risc calculat la creditul initial, nu la ce mai ramane luna de luna. Deja pe tema comisionului de risc sunt mii de sentinte favorabile, care demonstreaza abuzul. Chiar legea 288 interzice comisionul de risc. Asa ca, fugiti cat puteti de camataria de la BCR. Hotii in costume.
17 aug 11:51
Votează email 7 email
Vasile
Stimata distinsa doamna, banca asta nenorocita pe langa acest comision de acordare solicitat in mod abuziv (incalca flagrant L193/2000 si L190/1999) a mai perceput si un comision de analiza dosar. In cazul meu a fost de 300 lei. Cand am intrebat banca ce reprezinta comisionul de acordare mi s-a spus "cheltuieli operationale de verificare acordare credit". Pai si atunci de ce mi-ati mai cerut si analiza dosar? Nu au raspuns. Este evident faptul ca 2.5% din credit la unul pot fi 250 Euro, la altul 2500 Euro. Oare aceste cheltuieli operationale sunt atat de mari? Si culmea daca iau 1 milion de euro sunt 25.000 Euro? Sa fim seriosi, clar o clauza abuziva. Incalca flagrant principiul bunei credinte, provoaca un dezechilibru major. Unde mai pui ca si mint cu privire la insemnatatea acestui comision (care de fapt este o marja de dobanda intrucat se calculeaza procent din creditul initial). La BCR profitul este Euribor + TOT, unde acest TOT inseamna vreo 11% la ipotecare in euro. Crima financiara doamna, asasini economici cu antecedent in Clubul Lombard pentru cine stie.
Afişează următoarele 10 comentarii
Afişează toate comentariile
Acelasi subiect pe ECONOMICA.NET
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Cele mai noi ştiri din Români vs. bănci »
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X