Vosganian: Un rating de ţară mai bun ar relaxa condiţiile de creditare. BNR nu vrea să scadă dobânda

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Banca centrală nu doreşte ameliorarea în ceea ce priveşte rata dobânzii, cel puţin pentru o perioadă de acum încolo dobânda de referinţă a băncii centrale va rămâne aceeaşi. Ce se poate face? După opinia mea, trebuie rediscutat ratingul de ţară. Eu cred că ratingul de ţară pentru România în noile condiţii de stabilitate fiscală trebuie îmbunătăţit. Îmbunătăţirea ratingului de ţară va putea să amelioreze relaţiile dintre bănci şi mediul de afaceri”, a afirmat Vosganian la o conferinţă pe tema reindustrializării României.

Moody’s este singura dintre marile agenţii de rating care a menţinut România în categoria ţărilor cu rating recomandat pentru investiţii pe toată perioada crizei financiare. În prezent, România are calificativ „Baa3”, ultimul din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă stabilă.

Fitch acordă României pentru datoriile pe termen lung în valută calificativul „BBB-„, iar pentru datoriile pe termen lung în lei „BBB”, cu perspectivă stabilă, iar S&P include România în categoria „BB+”, atât la lei cât şi la valută.

În acelaşi timp, Fitch evaluează calitatea sistemului bancar din România cu indicatorul „bb”, pe o scară de la „aaa” (foarte ridicată) la „f” (foarte scăzută).

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis joi să menţină rata dobânzii de politică monetară la 5,25%, cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, precum şi ratele aplicate pentru rezervele minime obligatorii constituite de bănci pentru pasivele sub doi ani, la 20% în valută şi 15% în lei.

Cu doar o zi înainte de şedinţa de politică monetară, miercuri, Isărescu a declarat că, deşi economie se află încă în recesiune, se manifestă în continuare anticipaţii inflaţioniste, ceea ce nu permite băncii centrale să reducă dobânzile. El a vorbit şi de nevoia de stabilitate a dobânzilor, arătând că o bancă centrală nu se poate „juca”, să reducă dobânda şi la puţin timp că aplice o creştere.

Isărescu a arătat ulterior că pe măsură ce tendinţa de reducere a inflaţiei va fi percepută corect de către public şi indicatorii privind anticipaţiile se vor diminua, BNR va lua măsurile în consecinţă şi va proceda la ajustări,.

„Instrumentul principal este rata de referinţă, dar nu degeaba insisteăm şi pe situaţia lichidităţii şi rezervele minime obligatorii. Sunt rezerve importante şi posibile măsuri eficiente, care să ducă cât mai repede acolo unde vrea fiecare (…) Aceasta este contribuţia pe care BNR o poate da pentru o creştere sustenabilă, care acum depinde în România mai mult decât oricând de investiţii. Nu cred că un investitor este mai atent la altceva decât la stabilitate, financiară, la stabilitatea preţurilor”, a spus Isărescu.