Debitul Dunării, la 2.300 de metri cubi pe secundă, la intrarea în ţară. La 2.000, centrala de la Cernavodă se închide

Debitul Dunării la intrarea în ţară, Baziaş, era, dimineaţă, de 2.300 de metri cubi pe secundă, o valoare extrem de redusă pentru această perioadă, la 60% faţă de mediile multianuale, care sunt de 3.800 de metri cubi pe secundă. Potrivit Institului de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, în următoarele zile, debitul va scădea şi mai mult, în 7 şi 8 septembrie urmând să ajungă la 2.200 de metri cubi pe secundă. Acest nivel este unul care pune în pericol funcţionarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, care se poate opri. Când la Baziaş se ajunge la un debit de 2.000 de metri pe secundă, la Cernavodă, nivelul este de peste trei ori mai mic şi nu mai există suficientă apă în bazinul atomocentralei pentru răcirea reactoarelor. Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, în 2003, când, la 1.900 de metri cubi pe secundă, centrala de la Cernavodă s-a închis.

“Încă nu avem probleme, dar prognozele sunt neliniştitoare. Sperăm să nu scadă debitele încă şi mai mult. Dacă totuşi se va întâmpla, oricum Sistemul Energetic Naţional va rezista”, spunea, recent, Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional. Potrivit acestuia, un potenţial deficit de 1.400 de MW provenit din oprirea centralei de la Cernavodă poate fi compensat prin pornirea unor grupuri suplimentare termo pe gaz sau cărbune.

Potrivit prognozelor hidrologice, toate cotele râurilor din România sunt în scădere în această săptămână. În schimb, gradul de umplere al lacurilor este la un nivel decent, circa 50%. Aşadar, Hidroelectrica nu are, deocamdată, probleme cu funcţionarea, chiar dacă producţia este la niveluri mult mai reduse decât în mod uzual.
Sistemul Energetic Naţional poate rezista fără probleme la consumuri energetice interne de până la 9.000 – 9.500 de MWh. Ce depăşeşte această valoare prezintă riscuri de sincope zonale.

Producţia de energie din aceste zile este situată, în timpul zilei, în medie, la niveluri orare de 8.300 – 8.600 de MW, iar consumul între 7.300 – 7.800 de MW. Pe primul loc sunt termocentralele, urmate de Hidroelectrica, Cernavodă şi regenerabilele.