Putin spune că Rusia nu a abandonat proiectele Turkish Stream şi South Stream

Conducta South Stream, ale cărei lucrări au fost lansate în decembrie 2012, ar fi urmat să lege Rusia de Bulgaria via Marea Neagră, pentru a se îndrepta apoi spre Europa Centrală. Însă, la finele lui 2014, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că gazoductul South Stream nu va mai fi construit, urmând ca Rusia să construiască o altă o conductă submarină, denumită Turkish Stream, pentru transportul de gaze naturale din Rusia spre Turcia. Cu toate acestea, în luna decembrie 2015 Moscova a suspendat în mod unilateral negocierile pentru Turkish Stream după doborârea de către aviaţia turcă a unui avion de vânătoare rusesc în apropiere de graniţa cu Siria.

‘Există desigur unele dificultăţi politice cu Turcia, acest lucru este binecunoscut. Dar nu am anulat în mod irevocabil niciunul din aceste proiecte, nici South Stream şi nici Turkish Stream’, a declarat Vladimir Putin la finalul întâlniri cu premierul Benjamin Netanyahu. ‘Avem nevoie de o poziţie clară din partea Comisiei Europene. O poziţie clară, inteligibilă şi precisă. Până în prezent nu există o astfel de poziţie cu privire la niciunul din aceste proiecte’, a adăugat Putin.

Disputa dintre Bruxelles şi Moscova cu privire la proiectul South Stream a apărut după anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea şi introducerea de către Occident a mai multor sancţiuni economice împotriva Rusiei.

Separat, preşedintele Consiliului director de la Gazprom, Viktor Zubkov, a declarat marţi că grupul rus va propune Uniunii Europene să aprovizioneze cu gaze sudul Europei prin Marea Neagră, cu ocazia vizitei pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o va efectua în Rusia la mijlocul acestei luni. ‘Juncker ar trebui să înţeleagă că nu există o variantă mai bună pentru a livra gaze naturale în sudul Europei’, a spus Zubkov.

Între timp, în luna martie, Comisia Europeană şi-a anunţat sprijinul pentru proiectul gazoductului Trans-Adriatic Pipeline (TAP), care începând din 2020 ar urma să transporte gaze naturale din Azerbaidjan până în Uniunea Europeană via Grecia, Albania şi Italia. TAP face parte din Coridorul sudic de gaze, care are o lungime de peste 3.500 de kilometri şi traversează şapte state având drept obiectiv conectarea pieţei UE cu noi surse de aprovizionare cu gaze.