Haine de designer noi din haine vechi. Povestea de business a unor tineri din Iaşi care au trecut graniţa cu colecţiile lor

La Iaşi, mai mulţi tineri designeri şi o actriţă lucrează la singurul boutique de creaţie vestimentară din România care foloseşte ca materii prime haine vechi sau resturi de materiale textile. Într-un an, au reuşit să lanseze pe piaţă trei colecţii proprii şi să ajungă cu produsele lor, haine şi accesorii, la export în Suedia şi Elveţia.
Alina Stanciu - lun, 21 nov. 2016, 22:02
Haine de designer noi din haine vechi. Povestea de business a unor tineri din Iaşi care au trecut graniţa cu colecţiile lor

Într-o casă frumosă şi friguroasă din centrul Iaşului, mai mulţi tineri au demarat acum un an şi jumătate un proiect unic în România: sub umbrela REDU, realizează articole vestimentare şi accesorii „de designer” din haine vechi sau resturi. În jargonul lor, fac „upcicling”adică adună materiale, curăţă, desfac, creează, cos şi vând colecţii vestimentare în propriul magazin fizic şi online, dar şi la export pe baza unor comenzi de la diferite companii. În limbajul unui ecologist, însă, REDU înseamnă reciclare pentru că totul a pornit din dorinţa de a rezolva un efect secundar al consumerismului: oamenii au dezvoltat nevoi false şi şi-au înţesat dulapurile cu prea multe haine.

Antidot la consumerism oferit de doi designeri şi un actor

„Am pornit totul de la ideea celor de la Asociaţia Mai Bine (un ONG ce desfăşoară activităţi privind protecţia mediului n. red.) care s-au gândit la o alternativă la industria fast fashion. Consumul a degenerat, a devenit haotic, impulsiv, ceea ce a determinat industria fast fashion să producă mult. O consecinţă a acestui fapt este că se produce şi foarte mult deşeu. 30% din ce se produce ajunge la gunoi, fibrele textile fiind al doilea cel mai mare poluant după uleiuri”, explică Gabriela Stoica, asistent manager REDU care povesteşte şi despre  sursa acestei idei de afaceri. „Voluntarii de la Asociaţia Mai Bine (cea care dezvoltă proiectul REDU n. red.) au fost plecaţi în Norvegia unde au cunoscut şi un designer vestimentar celebru care le-a semnat primele trei colecţii.” 

Acum, designul este făcut pe tiparele norvegienei Lisbeth Lavbak Berg, dar sunt şi creaţii ale Mariei Ursache şi a lui Elvis Sandu, un designer român care, după trei ani în care a lucrat în propriul atelier şi alţi doi ani de pribegii prin Germania şi Europa, s-a decis să se alăture echipei REDU. Echipa REDU este formată din 6 persoane, din care trei lucrează în atelierul de croitorie: doi designeri şi actriţa Andreea Spătaru, absolventă a Universităţii Naționale de Arte „George Enescu” Iaşi. 

Model de business. Au pornit de la aproximativ 170.000 de euro

Cele trei colecţii aflate acum pe umeraşele magazinului din Iaşi, dar şi în magazinul online, sunt realizate din haine pe care REDU le colectează din comunitate, de la fabrici de îmbrăcăminte sau ateliere de croitorie din municipiu sau împrejurimi. Au montat chiar şi cutii în cartiere unde oamenii pot lăsa hainele pe care nu le mai îmbracă. De aici totul ţine numai de imaginaţie pentru că, în mâinile croitoreselor, maldărul de cămăşi bărbăteşti se transformă în genţi sau sacoşe, blugii vechi în coperţi de carte, iar alte materiale în rochii, paltoane, fuste sau pantaloni şic. „Lucrăm cu texturi pe care le transformăm în produse noi. O haină poate deveni o altă haină”, mai spune Gabriela Stoica, asistent manager REDU.  

Asociaţia poate colecta în jur de 100-200 de kilograme de textile pe săptămână, din care o parte ajunge la categoriile defavorizate, prin diverse fundaţii. Restul se transformă în haine noi.

Financiar, au pornit cu aproximativ 170.000 de euro, din care 150.000 de euro granturi de la Guvernul Norvegiei prin programul „Inovare Verde în Industria din România”, şi estimează că anul viitor vor deveni sustenabili. „Până acum nu a fost vorba despre profit şi de venit, pentru că tot ce am câştigat din vânzarea produselor am reinvestit. Pentru al doilea an de activitate ne propunem însă să ne dezvoltăm şi să devenim sustenabili. Vrem să ne extindem serviciile şi să realizăm produse în miniserie, adică articole cu acelaşi design, dar în culori şi din texturi diferite”, susţine oficialul REDU.

Anul trecut, întreprinderea socială (au angajat şi persoane cu dizabilităţi) a vândut în jur de 60% din ce a produs: colecţiile de haine de designer, produse upcycled (haine transformate în genţi, de exemplu), tricouri personalizate şi haine second hand. O parte din articole au ajuns inclusiv în Suedia şi Elveţia. „Clienţii sunt simpatizanţi ai Asociaţiei şi grupuri de tineri”, mai spune reprezentanta REDU care spune că magazinul nu vinde haine ieftine, pentru că nu sunt de duzină ci unicat. O fustă de la REDU poate costa, spre exemplu, 100 de lei, iar o rochie 280 de lei. „Aici, să facem un articol vestimentar durează 2 ore şi 40 de minute, truplu faţă de cât durează să faci un produs de serie”, explică designerul Maria Ursache.

Granturi europene pentru companiile din România

Programul Inovare Verde în Industria din România este administrat de către Innovation Norway, o companie publică norvegiană cu sediul în Oslo, deținută de Ministerul Norvegian al Comerțului, Industriei şi Pescuitului și de Municipalitățile Regionale Norvegiene.  În România, Innovation Norway are un birou de proiecte care funcționează în cadrul Ambasadei Regale a Norvegiei la București, şi este Operator de Program pentru două dintre programele incluse în Granturile Norvegiene şi SEE 2009-2014. În perioada martie 2013 – aprilie 2016, 50 de firme și ONG-uri românești au primit finanțări de 26 de milioane de euro pentru ecologizarea operațiunilor curente, dar și pentru idei noi și inovatoare de proiecte verzi, în cadrul Programul „Inovare Verde în Industria din România”.

Acesta a facut parte din Granturile Norvegiene 2009-2014 și a ajuns anul acesta la final, odată cu încheierea majorității proiectelor finanțate.

Te-ar mai putea interesa și
Cum procedează slovacii și irlandezii cu ambalajele cu garanție. Slovacia a implementat un sistem similar cu SGR  în 10 luni, iar în Irlanda s-a ținut cont de situația numeroaselor puburi
Cum procedează slovacii și irlandezii cu ambalajele cu garanție. Slovacia a implementat un sistem similar cu SGR în ...
Economica a stat de vorbă cu doi reprezentanți ai companiilor care administrează sisteme de garanție-returnare în Slovacia și Irlanda....
Utilizarea cardului de masă în restaurante și platforme de livrare a crescut cu 29% în martie 2024. Angajații români cheltuie 40% din venitul lunar pe alimente – Ana Busuioc, Edenred
Utilizarea cardului de masă în restaurante și platforme de livrare a crescut cu 29% în martie 2024. Angajații români ...
Chiar dacă de la 1 ianuarie 2024, valoarea impozitelor pe tichetele de masă și voucherele cadou s-au dublat prin introducerea ...
Nou record negativ: Consumul de energie electrică a scăzut la minime istorice în România, în Duminica Floriilor
Nou record negativ: Consumul de energie electrică a scăzut la minime istorice în România, în Duminica Floriilor
Consumul național de energie electrică din rețele a scăzut duminică după-amiază până aproape de neverosimilul prag ...
ING renunță la ING Pay. Se schimbă plățile cu telefonul
ING renunță la ING Pay. Se schimbă plățile cu telefonul
ING Bank și-a anunțat clienți că din toamna acestui an renunță la un serviciu important pentru toți cei obișnuiți ...