Moscova are nevoie de o Moldovă panicată, pentru a o federaliza

Adaugă-ne ca sursă preferată

Serviciul ucrainean de Informaţii a reţinut luni, la Cernăuţi, nouă persoane care transportau, din Transnistria, 1,5 kg de uraniu ce urma să fie folosit, potrivit procurorilor ucraineni, în atacuri teroriste pe teritoriul Ucrainei.
Preşedintele Republicii Moldova, şeful Legislativului şi prim-ministrul ţării au convocat luni seară conducerea tuturor structurilor de forţă, iar ministrul moldovean de Externe l-a convocat marţi, 6 mai, pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău în legătură cu presupuse provocări, scrie Deutsche Welle. 

Propaganda rusească, scoasă la înaintare

În Republica Moldova se aşteaptă provocări pe 9 Mai, atunci când o parte a societăţii va sărbători Ziua Europei, iar o altă parte, Ziua Victoriei asupra fascismului. „S-ar putea întâmpla lucruri urâte în Moldova pe 9 mai”, susţine ex-ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Anatol Ţăranu. Unele partide de stânga şi-au exprimat intenţia de a mărşălui, pe 9 mai, prin Piaţa Marii Adunări Naţionale – spaţiu alocat în această zi, de către Primărie, pentru 100 de ani înainte, Partidului Liberal. „Trebuie să le explicăm cetăţenilor noştri că au devenit victime ale propagandei ruse”, susţine Anatol Ţăranu.

De câteva zile, maşinăria propagandistică rusă din Moldova alimentează opinia publică cu falsuri menite să antagonizeze societatea. Se poate deduce clar, urmărind emisiunile posturilor de televiziune pro-ruseşti de la Chişinău, că Moscova are nevoie de o Moldovă panicată şi federalizată de frica unui nou război. Propagandişti ruşi, KGB-işti pensionaţi şi chiar foşti exponenţi ai administraţiei separatiste de la Tiraspol, aflaţi pe lista neagră a UE, sunt aduşi în studiourile TV din Chişinău, pe post de analişti politici, ca să ameninţe cu război Moldova, în numele Rusiei, dacă nu va accepta federalizarea.

Măsuri de precauţie

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, preşedintele Parlamentului, Igor Corman, şi prim-ministrul Iurie Leancă au cerut reprezentanţilor structurilor de forţă să supravegheze cu maximă atenţie situaţia la frontiera de stat, în contextul evenimentelor care au loc în regiune, şi să întreprindă toate acţiunile necesare în vederea asigurării ordinii publice în interiorul ţării. Primele persoane în stat au emis instrucţiuni foarte stricte în acest sens. De asemenea, conducerea de vârf a Republicii Moldova a reconfirmat sprijinul ferm al ţării pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

La rândul său, ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, l-a convocat pentru marţi, la MAE, pe ambasadorul Federaţiei Ruse, Farit Muhametşin, pentru a-i cere explicaţii în legătură cu anunţata vizită, la Tiraspol, în ziua de 9 Mai, a vicepremierului rus, Dmitri Rogozin. Acesta a recunoscut, în una din cărţile sale, că a luptat în războiul de la Nistru, din 1992, de partea gardiştilor transnistreni, împotriva Republicii Moldova. Natalia Gherman a făcut anunţul despre convocarea ambasadorului rus luni seară, după o conferinţă de presă comună cu şeful diplomaţiei britanice, William Hague, aflat într-o vizită la Chişinău. Acesta, la rândul său, a declarat că ţara sa se opune presiunilor exercitate de Rusia în Republica Moldova şi în alte state din regiune şi a încurajat Moldova să semneze cât mai repede Acordul de Asociere cu UE.

Rogozin se vrea la parada militară de la Tiraspol

Dmitri Rogozin a anunţat despre vizita pe care intenţionează să o întreprindă la Tiraspol, pe 9 mai, prin intermediul unei reţele de socializare. În postarea sa el a menţionat că va veni să-i felicite „pe cei pentru care Ziua Victoriei este una sfântă, iar Ziua Europei – o confuzie”.

Analistul politic Oazu Nantoi crede că, de fapt, Moscova nu are nevoie de Transnistria şi că riscul unei eventuale alipiri a acestui teritoriu, prin război, acum, nu există. Moscova, în opinia sa, are nevoie de Transnistria doar pentru a ţine întreaga Moldovă în sfera sa de influenţă. „Trebuie să ne aşteptăm la provocări cu tentă separatistă în sudul Republicii Moldova, în Autonomia Găgăuză”, susţine Nantoi. Potrivit lui, în luna noiembrie 2014, Moldova va avea de susţinut un test extrem de periculos – alegerile parlamentare. Rusia va încerca să propulseze la putere în Republica Moldova partide loiale, pentru ca, prin ele, să obţină federalizarea întregii ţări cu trei subiecţi ai federaţiei: Moldova, Transnistria şi Găgăuzia, zădărnicind astfel orice şansă a Moldovei de a adera vreodată la UE.
Alegerile parlamentare, mai periculoase ca niciodată

Acest pericol pare să fi fost sesizat şi de către preşedintele Parlamentului, Igor Corman. El a menţionat recent că „în anul 2014 avem nevoie mai mult ca oricând de reconciliere şi stabilitate politică”. (…) „În contextul geopolitic complicat şi în ajun de alegeri parlamentare, semnarea Acordului de Asociere cu UE este de mare importanţă. Trebuie să semnăm şi să ratificăm acest Acord. Este important ca partidele pro-europene să câștige la următoarele alegeri, iar mai departe să implementăm Acordul de Asociere ca să urmeze demersul privind obținerea statutului de candidat la Uniunea Europeană”, a menţionat Corman.