Update: Comunicatul CCR cu privire la decizia de astăzi CCR: Există conflict juridic privind desemnarea lui Ludovic Orban în funcţia de premier

„În ziua de 24 februarie 2020, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererile de soluționare a conflictului juridic de  natură  constituțională între Preşedintele  României şi  Parlamentul  României, cereri formulate de președintele Senatuluişi de președintele Camerei Deputaților.

În  şedinţa  publică,  în  cadrul  dezbaterilor, Curtea  Constituțională, văzând obiectul cauzelor,  a dispus conexarea acestora.  În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:1.  A  admis  cererile  formulate  de  președintele  Camerei  Deputaților  și  de președintele  Senatuluiși  a  constatat  existența  unui  conflict  juridic  de  natură constituţională între Președintele României și Parlamentul  României, în legătură cu desemnarea de către  Președintele României a candidatului Ludovic Orban la funcția de  prim-ministru,  prin  Decretul  nr.  82/2020,  publicat  în  Monitorul  Oficial  al  României, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020.  2.  În  realizarea  atribuției  prevăzute  de  art.103  alin.(1)  din  Constituție, Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru  funcția de prim-ministru.

Curtea  a  constatat,  în  esență, în  acord  cu  Decizia  CCR  nr.80/2014,  că desemnarea  candidatului  la  funcția  de  prim-ministru  trebuie  să  aibă  ca  scop asigurarea  coagulării  unei  majorități  parlamentare  în  vederea formării  unui  nou Guvern. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea  nr.47/1992,  Preşedintelui  României, președintelui Camerei Deputaţilor  şi președintelui Senatului.•Argumentele reținute  în  motivarea  soluțieipronunțate  de  Plenul  Curții Constituționale  vor  fi prezentate  în  cuprinsul  deciziei,  care  se  va  publica  în  Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Potrivit surselor citate, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să facă o nouă nominalizare pentru funcţia de premier.

Curtea Constituţională a dezbătut luni sesizarea referitoare la un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier.

Potrivit documentului semnat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, conflictul constă în „exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţie, de desemnare, în data de 6 februarie, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru”.

În sesizare se arată că desemnarea lui Orban la funcţia de prim-ministru a fost făcută „cu încălcarea, în mod direct sau indirect principiilor sau dispoziţiilor constituţionale”. În acest sens, ar fi fost încălcate: „principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a”, se susţine în sesizare.

„De asemenea, prin acest demers, preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate”, se mai arată în sesizare.

Conform documentului, art. 89 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, iar preşedintele României încalcă aceste dispoziţii, „declarând deschis că are ca scop alegeri anticipate, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile”, se mai argumentează în sesizarea CCR.