Ucraina a coborât în primele zece luni ale lui 2024 de pe poziția a șaptea pe locul 15 între furnizorii de produse agroalimentare ai României, potrivit unei analize realizate de Economica pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
Astfel, în perioada analizată, statul vecin a trimis în România 2,2 milioane de tone din diverse produse în valoare de 995,4 milioane euro, cu peste 20 în volum și valoare mai puțin decât cu un an în urmă. Exporturile au totalizat 903.000 de tone, în valoare de 1,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un excedent de aproximativ 563,8 milioane de euro.
Ce mai cumpărăm din Ucraina
Din datele INS analizate de Economica, România a cumpărat din Ucraina în special soia, produse de brutărie și patiserie, turte rezultate din extracția uleiului de soia, ciocolată și porumb.
Mai exact, importatorii au adus din statul vecin 98.302 tone de soia în valoare de 37,7 milioane de euro, cu 14,5% mai puțin decât în perioada similară a lui 2023 în volum și cu 29,1% mai puțin în valoare. De asemenea, s-au importat 11.644 tone de produse de brutărie și patiserie în valoare de 31,1 milioane de euro (plus 10% în valoare față de anul trecut) și 60.971 tone de turte în valoare de 26,1 milioane de euro ( plus 33,2% în plus față de perioada similară a anul anterior).
Și importurile de ciocolată s-au majorat în valoare cu 14,1%, până la 20,4 milioane de euro pentru 5.400 de tone, în timp ce achizițiile de porumb din Ucraina s-au diminuat cu 98,9% în volum și 88,8% în valoare, până la peste 6.370 de tone în valoare de 15,9 milioane de euro.
Cum au evoluat achizițiile la produse pentru care este nevoie de licență de import
Iată că porumbul a continuat să fie printre cele mai importate cinci produse agroalimentare din Ucraina, chiar dacă din octombrie 2023 funcționează un sistem de licențiere pentru importurile din Ucraina. Continuăm, de asemenea, să avem deficit comercial pe porumb, având în vedere că exporturile au totalizat doar 984 de tone ( față de 6.370 de tone import) în valoare de 3,8 milioane de euro ( față de 15,9 milioane de euro import).
În primele zece luni ale lui 2023, porumbul a fost pe prima poziție între produsele agroalimentare cumpărate din Ucraina, acesta fiind și motivul pentru care Guvernul, la cererea fermierilor, a instituit un sistem de licențiere pentru importul acestei cereale.
Totodată, în ciuda importurilor doar în baza unor licențe, s-au adus în țară, din Ucraina, 23,6 tone de semințe de floarea-soarelui, în valoare de 173.201 euro, față de exporturi de 1.000 de tone în valoare de 7,3 milioane de euro. Cantitățile importate s-au diminuat astfel de peste 3.450 de ori față de perioada similară a anului trecut.
Nu în ultimul rând, a fost cerere și pentru zahăr ucrainean, INS consemnând importuri de aproximativ 2.820 de tone în valoare de 1,6 milioane de euro, de 38,3 ori mai mici ( în volum) față de anul anterior.
S-au mai importat și 938 de tone de ouă, în valoare de 1,3 milioane de euro. Față de perioada similară a anului trecut, cantitățile de ouă importate aproape s-au dublat în cantitate ( plus 95,1%), crescând cu 55% în valoare. Însă, în acest caz, sistemul de licențiere a intrat în vigoare de abia în octombrie 2024, deci nu se poate analiza eficiența sistemului de licențiere pe acest produs, încă.
Situația este valabilă și pentru carnea de pui unde s-au raportat 5.630 de tone importuri, în valoare de 14,8 milioane de euro, față de aproximativ 2.400 de tone în valoare de 5,6 milioane de euro cu un an în urmă.
Amintim că, în momentul de față și până la 31 iulie 2025 inclusiv, funcționează un mecanism de licențiere a importurilor din Ucraina de grâu sau meslin, porumb, oleaginoase ( semințe de floarea-soarelui și rapiță), făină de grâu, zahăr, ouă, carne de pasăre.
Această măsură de limitare a importurilor a intrat pentru prima dată în vigoare în data de 13 octombrie 2023, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare şi reacţie coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole.
Atunci, produsele vizate de sistemul de licențiere erau grâul, porumbul, semințele de rapiță și cele de floarea-soarelui. Ulterior, lista a fost completată la cererea patronatelor din industria alimentară care au sesizat disturbări ale pieței locale urmare a mărfurilor ieftine venite din statul vecin. Aceasta și în contextul în care nu se aplică taxe vamale pentru importurile din Ucraina în statele membre ale UE.
România a cumpărat în primele zece luni ale lui 2024 mâncare și animale vii în valoare 11,5 miliarde de euro, dând cu 3,4% mai mult decât în perioada similară a lui 2023, în timp ce exporturile s-au diminuat cu 11,8% până la 9 miliarde de euro, potrivit unei analize Economica pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Rezultă un deficit comercial de 2,5 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mare decât era în primele zece luni ale lui 2023 și de 1,9 ori mai mare decât deficitul pe întreg 2023.
Statele de unde am importat cel mai mult au fost, ca și anul anterior, Germania ( 1,8 miliarde de euro), Ungaria ( 1,3 miliarde de euro), Polonia ( 1,1 miliarde de euro), Țările de Jos ( 996 milioane de euro).
Pe de altă parte, România are excedent comercial pe segmentul produselor agroalimentare cu UK ( 222 milioane de euro), Bulgaria ( 201,9 milioane de euro), Egipt ( 163,5 milioane de euro), Israel ( 126,8 milioane de euro), Iran (105,2 milioane de euro) sau Portugalia ( 96,9 milioane de euro) și Croația ( 78,2 milioane de euro).
Cine sunt cei mai mari importatori de produse agroalimentare din Ucraina
În ceea ce privește companiile care au făcut cele mai mari importuri de produse agroalimentare, în valoare, prima poziție este ocupată de Roshen One SRL, filiala locală a grupul internațional cu afaceri în industria ciocolatei, controlat de fostul președinte ucrainean Petro Poroshenko. Grupul operează trei fabrici în Ucraina și este, potrivit INS, al doilea cel mai mare importatori de bunuri din Ucraina, în primele zece luni ale lui 2024.
Urmează traderul de cereale și şroturi de soia Ubm Agri Trade, o companie cu acționariat româno-maghiar înființată în 2017 care operează în colaborare cu alte entități și o fabrică de nutrețuri combinate în judeșul Mureș. De asemenea, al treilea cel mai mare importator de produse agroalimentare din Ucraina este Harvester Stock, un distribuitor de materii prime pentru hrana pentru animale și industria alimentară.
Urmează producătorul de ulei Bunge România și Nestle România.