Ce se ascunde în spatele deciziei de reducere a rezervelor în valută şi a creşterii excesului de lichiditate

BNR a eliberat în piaţă încă 500-600 de milioane de euro prin reducerea rezervei minime obligatorii la creditele în valută. Pe lângă cei 10 miliarde de lei pe care băncile comerciale îi plasează zilnic la BNR, preferând dobânda acordată de banca centrală la facilitatea de depozit, de 0,25%, cei aproximativ 3 miliarde de lei eliberaţi prin ultima decizie de politică monetară a BNR au două şanse: fie să rămână în monedă unică europeană şi să servească închiderii puţinelor linii de credit extern rămase deschise la băncile din România, fie să fie folosiţi pentru ieftinirea leilor – o teorie mai veche a economiştilor financiar bancari – prin care statul se va împrumuta în continuare ieftin din România iar dobânda la creditele în lei va putea fi ţinută mult mai uşor sub control.

‘Ne îndreptăm spre normalitate. Normalitate înseamnă în jur de 2%. Suntem ţară membră a Uniunii Europene, iar Banca Centrală a României este membră în sistemul european al băncilor centrale. Este normal să mergem într-acolo….Şi pentru o mai bună înţelegere pentru că am văzut câte confuzii sunt legate de aceste măsuri fac următoarele precizări: noi nu dăm bani băncilor şi nu le finanţăm’, a spus Mugur Isărescu.

Acesta a explicat că majorarea rezervei minime obligatorii a fost o măsură de politică monetară restrictivă având ca scop descurajarea creditului în valută. În acest sens, coborârea de la 40% la 2% înseamnă diminuarea unei restricţii. În prezent, creditul în valută este în scădere, dar acesta este necesar pentru firmele care derulează operaţiuni în valută, exportatori şi importatori.

Singura problemă despre care Isărescu nu pomenşte nimic se referă la faptul că, odată eliberaţi, banii respectivi vor avea o destinaţie. Cum împrumuturi în valută nu mai sunt, valuta eliberată prin reducerea rezervei minime obligatorii ar putea conduce la aprecierea leului pe termen scurt şi menţinerea unor dobânzi constante la împrumuturile în monedă naţională, inclusive la titlurile de stat, dacă surplusul de valută este schimbat în monedă naţională. Obiectivul deja anunţat al guvernatorului de a reduce rezerva minimă obligatorie pentru creditele în valută până la 2% indică clar decizia BNR de a menţine sub control dobânda la creditele în lei şi la titlurile de stat, în ciuda creşterii ROBOR şi, în curând, a ratei dobânzii de referinţă.