Cheltuielile pentru creșterea producției de muniție ar putea fi introduse în noile reguli bugetare ale UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cheltuielile militare, inclusiv cele pentru producţia de gloanţe şi obuze, ar putea fi considerate drept unele care sprijină obiectivele strategice ale blocului comunitar şi în consecinţă ar putea da statelor membre mai mult timp, până la şapte ani, pentru a-şi echilibra bugetele, susţin oficialii europeni consultaţi de Bloomberg.

Ideea face parte din procesul de revizuire a Pactului de Stabilitate şi Creştere, regulile care guvernează cheltuielile publice ale statelor membre UE, şi ar urma să se adauge planurilor Comisiei Europene vizând consolidarea industriei de apărare, care ar urma să fie prezentate săptămâna următoare.

Executivul comunitar a propus miercuri o reformare a reglementărilor fiscale din UE, conform căreia guvernele trebuie să se asigure că datoria publică scade într-o perioadă de patru ani şi rămâne pe o traiectorie descendentă timp de un deceniu, fără măsuri suplimentare. Guvernele ar putea obţine o perioadă mai lungă de timp să-şi reducă deficitul şi datoria, de exemplu şapte ani, dacă implementează reforme care sporesc sustenabilitatea fiscală, stimulează creşterea sau investesc în domenii care sunt prioritare pentru UE, cum ar fi tranziţia la economia verde şi digitală, drepturile sociale sau în securitate şi apărare.

Producţia de muniţie a devenit o prioritate pentru UE după invadarea Ucrainei de către Rusia. Blocul comunitar s-a angajat să doneze Ucrainei un milion de obuze în următoarele 12 luni şi în paralel va fi nevoit să îşi refacă propriile sale stocuri şi să îşi consolideze producţia în vederea evitării viitoarelor deficienţe.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că pentru a beneficia de mai mult tip pentru echilibrarea bugetelor, propunerile de reforme şi investiţii ale fiecărui stat membru vor fi evaluate la pachet şi ar trebui să fie „detaliate, anticipate, cu termene precise şi verificabile”.

Propunerea Comisiei Europene are însă nevoie de aprobarea statelor membre şi a Parlamentului European.