1EUR = 4.7669 RON | Bucureşti 19 º

News

Chirurgii vor mutila pacienţi cu legea în mână: noua lege a malpraxis-ului protejează medicii, nu victimele

Noua lege a malpraxis-ului va intra în vigoare în 2014. Avocatul Mihai Costache, specializat în malpraxis, a explicat pentru ECONOMICA.NET de ce noua lege nu va ajuta pacienţii victime ale malpraxis-ului să obţină mai repede despăgubirile, care sunt operaţiile pentru care pacienţii nu au nicio protecţie din partea legii, în caz de greşeală medicală, dar şi cum sunt protejaţi medicii vinovaţi de malpraxis în noua lege.

  • Medicul care a omorât un pacient nu va fi urmărit penal, dacă supravieţuitorii victimei malpraxis-ului cad de acord cu medicul, spitalul, asiguratorul asupra despăgubirilor, prevede noua lege.
  • Medicii nu răspund în faţa legii dacă din vina lor ai contractat o infecţie intraspitalicească, pentru că noua lege a malpraxis-ului îi protejează.
  • Experţii care decid dacă a fost sau nu malpraxis sunt medici, plătiţi în mare parte de asigurator. E improbabil să-şi trădeze colegii de breaslă şi finanţatorul.

Sunt doar câteva dintre hibele noii legi a malpraxis-ului care va intra în vigoare din 2014, spune avocatul Mihai Costache, specializat în malpraxis, pentru ECONOMICA.NET.

Avocatul Mihai Costache, unul dintre puţinii specialişti în malpraxis din România, ne spune care sunt cele mai mari probleme ale noii legi a malpraxis-ului, ce consecinţe va produce, dar şi cum ar putea fi îmbunătăţită (eventual prin legislaţia secundară).

Care sunt cele mai mari probleme ale noii legi a malpraxis-ului

Noua lege a malpraxis-ului nu mai obligă medicul să vindece pacientul, ci doar să îl trateze.

  • Dacă până acum, personalul medical era obligat prin lege să obţină cel mai bun rezultat pentru pacient, prin toate mijloacele, răspunzând civil în caz contrar, în noua lege a malpraxis-ului se stipulează faptul că personalul medical are doar obligaţia să trateze suferinţa pacientului, DAR nu să îl şi vindece în urma tratamentului prescris, ne-a spus avocatul Mihai Costache.

Concret, asta înseamnă că din 2014, când intră în vigoare noua lege a malpraxis-ului, în cazul operaţiilor estetice în care chirurgul promite un rezultat geometric, susţinut şi de către o schiţă analizată şi aprobată în prealabil de către pacient, sau în cazul unor operaţii precum amputaţie de gambă, gastrectomie, histerectomie, pneumectomie, sau a altor intervenţii simulare, medicul nu poate fi ţinut răspunzător dacă rezultatul operaţiei nu va fi cel dorit de către pacient, şi atât timp cât pacientul (pe cheltuiala sa!) nu poate face dovada unui comportament profesional neglijent, inadecvat sau incompetent al medicului în exercitarea actului medical, inferior unor standarde profesionale de pregătire şi pricepere acceptate de comunitatea medicală naţională şi/sau internaţională, atunci nu suntem în prezenţa unui caz de malpraxis medical, ne-a explicat avocatul Mihai Costache.  

În termeni juridici, dar fără să intrăm în tehnicalităţi juridice, precizăm că din noua lege sunt excluse obligaţiile de rezultat care revin personalului medical, chiar dacă cu titlul de excepţie. Conform noii legi, medicul are doar obligaţie de mijloace: “În raport cu pacientul, obligaţia medicului este de diligenţă de mijloace”, se arată în articolul 634 alin. 2 al noii legi a malpraxis-ului, ne explică avocatul Mihai Costache.

  • Premieră periculoasă (!) în legislaţia românească: dacă urmaşii pacientului decedat din cauza unui malpraxis, medicul, spitalul şi asiguratorul cad de acord asupra despăgubirilor, atunci medicul nu va mai fi urmărit pentru ucidere din culpă, potrivit noii legi a malpraxis-ului.

În primul rând, procedura prealabilă în cadrul căreia medicul, spitalul, asiguratorul şi pacientul negociază, ca să soluționeze amiabil cazul de malpraxis, nu face nici o diferenţiere între cazurile de malpraxis care produc decesul pacientului şi cele care produc doar vătămări corporale, ne spune avocatul Mihai Costache.

Mai exact, articolul 673 din proiectul de lege prevede ca persoana care consideră că a fost prejudiciată, precum şi urmaşii pacientului-decedat în urma unui malpraxis medical pot începe o asemenea procedură (de soluţionare pe cale amiabilă a cazului de malpraxis), explică avocatul Mihai Costache.

Având în vedere că discutăm de o posibilă ucidere din culpă – dacă pacientul a decedat – atunci asistăm la o premieră în legislaţia românească: este pentru prima dată când părţile pot negocia răspunderea penală pentru infracţiuni contra vieţii.

De ce spun asta? Pentru că în cazul în care părţile cad de acord asupra despăgubirilor, organele de cercetare penală nu vor fi niciodată sesizate cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă. Art 681 alin.2 din proiectul noii legi prevede în mod expres că încheierea tranzacţiei are drept efect stingerea răspunderii juridice a medicului sau/şi a furnizorului de servicii medicale, INDIFERENT de natura ei, atenţionează avocatul Mihai Costache.

  • Procedura amiabilă de rezolvare a malpraxis-ului din noua lege oferă nenumărate posibilităţi de hărţuire a pacientului, victimă a malpraxis-ului.

Una dintre ele este prevăzută la articolul 673 alin. 5 care prevede că pacientul trebuie să se prezinte la expertize de specialitate la solicitarea furnizorului de servicii medicale, exemplifică avocatul Mihai Costache.

Deşi dispoziţia legală are logica ei în cadrul investigării unei reclamaţii, totuşi ea este destul de imprecisă ca să dea naştere la abuzuri: nu limiteză în timp sau ca număr expertizele medicale la care pacientul este obligat să se prezinte, nu se precizează la ce instituţii se fac aceste expertize (ne limităm doar la instutiţiile medico-legale sau se poate apela la alte unităţi, inclusiv la spitalul unde lucrează chiar doctorul acuzat de malpraxis ?), cine suportă cheltuiala acestor expertize, atât ca şi costuri de efectuare, cât şi ca şi costuri de deplasare a pacientului, ce se întâmplă dacă pacientul nu este deplasabil?, atenţionează avocatul Mihai Costache.

În concluzie: procedura prealabilă de soluţionare pe cale amiabilă a malpraxis-ului, prevăzută în noua lege este ineficientă.

Ideea de a introduce în lege o procedură prealabilă, în cadrul căreia să se poată întâlni şi negocia medicul, unitatea medicală, asiguratorul şi pacientul este o idee foarte bună şi – aparent – în favoarea tuturor părţilor implicate. Dar de la idee la legiferarea sa, drumul este lung şi plin de gropi. Procedura prealabilă de soluţionare pe cale amiabilă a malpraxis-ului, prevăzută în noua lege este ineficientă şi o posibilă pierdere de timp, ne-a spus avocatul Mihai Costache.  

  • S-a scos nejustificat din lege răspunderea medicilor în cazul infecţiilor intraspitaliceşti (nosocomiale).

De exemplu, asta înseamnă că dacă pleci din spital cu o infecţie nosocomială din vina medicului, nu îl vei putea învinovăţi, pentru că legea îl protejează.

Infecţiile nosocomiale cunoscute în vorbirea curente ca intraspitaliceşti (bacteriene sau virale) sunt contractate pe perioda spitalizării, indiferent dacă simptomele bolii apar sau nu pe perioada spitalizării, se supraadaugă bolii pentru care te-ai internat, apar din cauza deficienţelor de sterilizare şi a nerespectării protocoalelor terapeutice, şi mai ales sunt foarte agresive, rezistente la tratament.

Vă amintim că Ministerul Sănătăţii a publicat pe site-ul său ghidul de prevenţie a infecţiilor nosocomiale care conţine în cele 264 de pagini toate regulile pe care trebuie să le urmeze asistenţii medicali pentru a preveni infecţiile nosocomiale. Practica ne arată însă că deseori, personalul medical ignoră mulţi dintre paşii prezentaţi în acest ghid. Iar de la nerespectarea regulii, la infectarea pacienţilor cu o bacterie rezistentă la tratament e doar un pas. 

Ce spune noua lege a malpraxis-ului
Personalul medical nu răspunde pentru infecţiile intraspitaliceşti (potrivit articolului 652 lit.b din proiectul de lege), iar răspunderea civilă revine în exclusivitate unităţilor medicale, conform articolului 653 lit.a din acelaşi proiect, ne-a spus avocatul Mihai Costache.

Efectul imediat al legii
Părerea mea este că efectul imediat al înlăturării nejustificate a răspunderii medicilor în cazul infecţiilor intraspitaliceşti constă în apariţia unor neglijenţe din partea personalului medical, ştiindu-se la adăpost de orice angajare a răspunderii sale faţă de pacient sub aspectul protejarii acestuia de infecţiile nosocomiale, ne-a explicat avocatul Mihai Costache.

  • Noua lege a malpraxis-ului nu prevede sancţiuni pentru cei care nu respectă procedura de rezolvare pe cale amiabilă a cazului.

Cu toate că procedură amiabiă se doreşte să fie de scurtă durată iar termenele prevăzute pentru desfăşurarea acesteia sunt rezonabil de scurte, lipsa unor sancţiuni pentru nerespectarea acestora va avea drept efect o ineficienţă crasă a procedurii, atenţionează avocatul Mihai Costache.

Avocatul ne-a dat ca exemplu practica spitalelor publice care nu respectă dispoziţiile legii 46/2003 cu privire la eliberarea documentelor medicale către pacienţi, în acele cazuri în care au o suspiciune de malpraxis. Şi asta pentru că legea nu prevede sancţiuni pentru încălcarea acestui drept al pacientului, singura soluţie rămânând calea instanţelor de judecată, ceea ce înseamnă costuri de timp şi bani, ne explică Mihai Costache.

  • Rezolvarea malpraxis-ului pe cale amiabilă depinde de cooperarea medic-spital-pacient/urmaşi, în noua lege a malpraxis-ului. Practica arată că aceasta e o utopie!

Procedura amiabilă depinde în mare măsură de cooperarea medicului şi a unităţii medicale cu pacientul, asiguratorul şi experţii aleşi ca să întocmească raportul de expertiză. Iar acest lucru nu este deloc liniştitor când practica ne demonstrează exact contrariul, atrage atenţia avocatul Mihai Costache

  • Expertul (sau experţii) prevăzut în noua lege să decidă dacă e vorba de malpraxis e în primul rând medic. Şi nu îşi va trăda breasla!

Tot din practică vedem faptul că sistemul medical este un sistem piramidal în care cei cu grade profesionale inferioare au nevoie de bunăvoinţa celor din vârful sistemului pentru a putea promova diferitele examene, doctorate, masterate, etc. În acest caz, ne întrebăm în ce măsură un expert medical care urmează să promoveze un examen de grad profesional va acuza de malpraxis un profesor universitar sau un conducător de doctorat?, atrage atenţia avocatul Mihai Costache.

  • E improbabil ca expertul să decide în favoarea pacientului, câtă vreme ştie că această decizie e neprofitabilă pentru asigurator, cel care-i plăteşte în mare parte onorariul.

Experţii medicali vor fi plătiţi în mare parte de către asigurator, pornind de la premisa că pacientul nu va putea achita decât o mică parte din onorariul final al acestuia, restul fiind acoperit de către asigurator, ne spune avocatul Mihai Costache.

"În cadrul procedurilor amiabile, onorariile experților medicali din Lista națională, menționați vor fi suportate de către partea vătămată, la un tarif care se stabilește prin normele de aplicare a acestui titlu iar diferența de onorariu va fi suportată de către asigurător. Onorariile plătite de către asigurător reprezintă avans din despăgubirea ce va fi acordată în baza poliței", se arată în alineatul 4 al articolului 677 al ultimei variante a proiectului de lege a malpraxis-ului.

Şi atunci, cum putem crede că acest expert, chiar şi desemnat prin tragere la sorţi, va pronunţa un verdict de malpraxis când ştie că cel care îi plăteşte onorariul va fi obligat la plata unor daune de zeci de mii de euro? Puţin probabil, ne-a spus Mihai Costache.

  • Noua lege nu spune dacă raportul de expertiză elaborat de experţi va putea fi folosit şi în instanţă, în cazul în care medicul-pacientul-asiguratorul nu rezolvă pe cale amiabilă malpraxis-ul.

În privinta raportului întocmit de către experţi nu este lămurit aspectul forţei sale probante în cazul unor litigii ulterioare, dacă procedura amiabilă eşuează. În acest moment, singura probă utilă, pertinantă şi concludentă este expertiza medico-legală întocmită în conformitate cu Ordinul 1134 din 2000, explică Mihai Costache.
Şi atunci nu înţelegem de ce este necesar un alt raport întocmit de către experţi, când se poate folosi la fel de bine sistemul institutelor medico-legale şi experţii existenţi, având în vedere îndelungata lor experienţă, adaugă avocatul.

  • Principiul din lege conform căruia toţi cei implicaţi într-un caz de malpraxis răspund proporţional cu gradul de vinovăţie avut este incomplet. Ar fi trebuit completat cu o dispoziţie specială pentru a proteja victima malpraxis-ului de echipa medicală care l-a operat.

“Toate persoanele implicate în  actul medical vor răspunde proporţional cu gradul de vinovăţie al fiecăreia”, potrivit articolului 643 alin.1 din noua lege.
În esenţă, dispoziţia menţionată este corectă – fiecare va răspunde pentru fapta proprie. Dar la o analiza mai atentă consider că acest articol ar fi trebuit completat cu o dispoziţie specială similară cu cea a răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, în ideea de protecţie a victimelor în cazul echipelor medicale, ne-a spus avocatul Mihai Costache.

De ce: nimeni altcineva în afară de personalul medical care a operat nu ştie ce s-a întâmplat în timpul operaţiei. Mai mult, fişele operatorii sunt gata la suficient timp după ce operaţia a fost încheiată, încât să poată fi cosmetizate.
Un caz special de malpraxis medical este acela care survine în interiorul sălilor de operaţii unde procedura medicală este săvârşită de către o echipă medicală formată din medici de specializări diferite, asistente, stagiari, funcţie de specificul operaţiei, ne-a spus avocatul Mihai Costache.

Astazi, în cazurile gestionate de mine cel puţin, probarea răspunderii fiecărui membru al echipei medicale este o adevărată “probatio diabolica (n. red. probă diabolică, sintagma defineşte imposibilitatea de a proba o situaţie)”, deoarece starea de fapt este cunoscută exclusiv de către personalul medical care a operat.

Nu trebuie uitat nici faptul că fişele operatorii sunt întocmite la un interval de timp suficient de mare după finalizarea operaţiei, încât să poată “acoperi” orice posibile erori medicale. Iar atunci când eroarea medicală este destul de gravă încât să aibă capacitatea de a atrage răspunderea mai multor medici, atunci fiţi siguri că va exista complicitatea necesară semnării unor fişe operatorii “cosmetizate” care să poată înlătura răspunderea civilă/penală, ne-a explicat avocatul Mihai Costache.

Cum procedează alte ţări
În alte ţări, aceste situaţii au fost rezolvate prin doctrina “captain of the ship” iar esenţa acestei construcţii juridice este foarte simplă: medicul care este desemnat şef al echipei chirurgicale şi care are dreptul să îşi aleagă colegii/asistenţii care să-l asiste în efectuarea operaţiei are întreaga răspundere civilă faţă de pacient referitoare la desfăşurarea procedurii medicale conform cu standardul medical, adaugă avocatul Mihai Costache.

Orice victimă îşi va acoperi prejudiciul suferit prin chemarea în judecată a şefului echipei medicale, a unităţii medicale şi a asiguratorului acestora, urmând ca, ulterior, unitatea medicală să îşi desfăşoare cercetările sale interne pentru stabilirea responsabilităţii individuale, ne-a explicat avocatul Mihai Costache.

Citeşte în ECONOMICA.NET şi Pacienţii mutilaţi de medici vor fi despăgubiţi în cel mult şase luni de la sesizarea malpraxis-ului

Mihai Costache: Sunt dezamăgit de acest proiect de lege şi cred că nu va ajuta cu nimic pacienţii să îşi obţină despăgubirile mai rapid decât până acum.

Concluzie: proiectul de lege a malpraxis-ului nu e gândit pentru a proteja victimele malpraxis-ului

Proiectul de lege a malpraxis-ului nu aduce îmbunătăţiri situaţiei pacienţilor, victime ale malpraxisului medical, în sensul în care nu scade durata obţinerii daunelor şi nici nu simplifică procedura de soluţionare a cazurilor de malpraxis, concluzionează avocatul Mihai Costache.

Ce efecte va produce noua lege a malpraxis-ului
Estimez că efectul noilor modificări aduse legii malpraxis-ului va consta într-o creştere a numărului de plângeri penale, în detrimentul litigiilor civile pentru acele cazuri în care negocierea directă pacient – medic/unitate medicală nu va avea o finalitate agreată de ambele părţi. Şi asta pentru simplul fapt că gratuitatea procedurilor penale este un element prin el însuşi destul de seducător ca victimele să aleagă aceasta cale, în detrimentul procedurii amiabil, ne-a spus avocatul Mihai Costache.

Iar intenţiile medicilor/asiguratorilor de a îngreuna drumul pacienţilor către obţinerea daunelor-interese se vor întoarce împotriva lor: vor sta mai mult pe la parchet decât în sălile de operaţie. Îşi vor cheltui banii pe avocaţi, în loc să îşi achiziţioneze tratate medicale, a conchis avocatul Mihai Costache.

Concret, cum ar putea fi îmbunătăţită legea malpraxis-ului. Câteva soluţii propuse de avocatul Mihai Costache, specializat în malpraxis

O adevărată îmbunătăţire a procedurilor de despăgubire a pacienţilor ar trebui să fie simplă, ieftină şi să nu confere ocazia de a hărţui la nesfârşit victimele, ne spune avocatul. Propunerile sale punctuale pentru îmbunătăţirea legii în sensul sporirii protecţiei oferite victimelor malpraxis-ului, mai jos.

  • Taxe de timbru mai mici.

Ar fi fost utile diminuări sau plafonări ale taxelor de timbru aferente acţiunilor în pretenţii care au drept obiect repararea prejudiciilor provocate de malpraxisul medical, având în vedere că  miza acestora este cu mult mai importantă decât a litigiilor de muncă, pentru care deja nu se percep asemenea taxe, a explicat avocatul Mihai Costache.
O asemenea protecţie (scăderea taxelor de timbru) ar determina asiguratorii şi medicii să nu îşi mai întemeieze atitudinea din cadrul negocierilor pe speranţa că pacientul nu are bani pentru a iniţia o acţiune în justiţie, ne-a explicat avocatul Mihai Costache.

  • Expertiza din cadrul procedurii de rezolvare pe cale amiabilă a malpraxis-ului ar trebui să fie făcută doar de institutele de medicină legală.

Institutele de medicină legală ar putea fi utilizate şi in litigiul ulterior, în acest caz procesele nu ar mai dura la fel de mult, având în vedere că probatoriul este deja administrat, spune Mihai Costache.

  • Elaborarea unei liste publice cu experţi medici legişti (la fel ca în cazul avocaţilor sau mediatorilor) care vor să asiste părţi interesate în cadrul expertizelor, astfel încât să poată fi contactaţi în mod liber de către pacienţi, propune avocatul Mihai Costache.

Ar fi fost mult mai utilă modificarea normelor de funcţionare a institutelor de medicină legală, astfel încit aceşti experţi să poată întocmi aceste rapoarte contra unui onorariu perceput ca şi liber-profesionişti, explică avocatul.

  • Introducerea unor sancţiuni drastice, inclusiv penale, pentru nerespectarea termenelor legale prevăzute de lege, propune avocatul Mihai Costache.

De ce în cadrul procedurii insolvenţei se poate prevede închisoare pentru nepredarea unor hârtii iar în cazuri în care avem de-a face cu vătămări corporale grave nu se prevede nici măcar o amendă? Este mai importantă hârtia decât corpul uman?, spune Mihai Costache.

Avocatul Mihai Costache pledează pentru asigurarea accesului public la o bază de date privind poliţele de asigurare, ca să ştii dacă medicul care tratează un pacient are poliţa de asigurare valabilă, ce valoare are respectiva poliţă, precum şi la cine s-a asigurat.

  • Spitalul în care s-a produs malpraxisul ar trebui să aibă autonomie să rezolve cazul.

Dacă se doreşte cu adevărat o rapidă despăgubire a victimelor malpraxisului, atunci trebuie lăsată gestiunea cazurilor de malpraxis în sarcina unităţilor medicale. Acestea trebuie să adopte o atitudine pro-pacient care poate fi rezumată în sintagma „informează victima, recunoaşte vinovaţia şi oferă o justă despagubire”, ne-a spus Mihai Costache.

Din practică vă pot spune că unităţile medicale publice adoptă pur şi simplu politica “silenzio stampa”, neexistind nici cea mică reacţie în cazurile în care sunt notificate despre existenţa unor cazuri de malpraxis, cu exceptia celor ce fac obiectul unor reportaje TV, explică avocatul Mihai Costache.

Managerii unităţilor medicale publice, aproape în toate cazurile, lasă medicii acuzaţi să se descurce singuri, aşteptând pur şi simplu să fie citaţi ca parte resonsabilă civilmente. Nu am observat nicio tendinţă de a negocia cu pacienţii, măcar în ideea de a menţine neatinsă reputaţia unităţii medicale. Pur şi simplu aşteaptă să fie citate de către Parchet în dosarele penale deschise la plângerile pacienţilor şi speră doar să nu fie obligate la plata unor mari sume de bani, a conchis avocatul Mihai Costache.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO