Cum ne-am petrecut 2019. Capitolul Muncă: trei salarii minime, eşecul declaraţiei unice şi criza forţei de muncă domolită cu lucrători non-UE

2019 abundă în reglementări noi pe piaţa muncii, în contextul adâncirii deficitului de forţă de muncă locală şi a unui şomaj care a coborât sub 3%, potrivit măsurătorilor ANOFM.

Stabilirea unui salariu minim în construcţii, o premieră pentru ţara noastră, şi dublarea efectivului de noi lucrători extracomunitari pe care angajatorii îi pot aduce la muncă în România prin comparaţie cu nivelul din 2018 sunt cele mai importante măsuri luate de Guvern, în 2019, ca să mai amelioreze criza forţei de muncă de care se plâng companiile.

Majorarea salariului minim la 2.080 de lei brut lunar şi stabilirea unui salariu minim mai mare pentru absolvenţii de studii superioare cu minimum un an vechime în domeniul studiilor a antrenat creşteri de venituri în sectorul public în 2019. Salariul mediu net în Administraţie Publică a depăşit 1.000 de euro în octombrie 2019. Mai precis, cele mai recente date pe care le avem de la Institutul Naţional de Statistică arată că în octombrie 2019 am avut un salariu mediu net de 4.833 de lei în Administraţie publică şi Apărare, cu peste 13% mai mare decât în aceeaşi lună din 2018.

Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă câştigul salarial mediu nominal net pe economie a fost de 3.116 lei, cu peste 14% mai mare decât în aceeaşi lună din 2018, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

ECONOMICA.NET a făcut o sinteză a celor mai importante evenimente care au marcat evoluţia pieţei muncii în 2019.

Trei salarii minime şi o premieră naţională

Majorarea salariului minim pe economie, introducerea salariului minim pentru absolvenţii de studii superioare care au cel puţin un an vechime în domeniul studiilor absolvite, dar şi a salariului minim în construcţii sunt cele mai importante decizii guvernamentale care au afectat veniturile românilor.

Pe 7 decembrie 2018 Executivul adoptă Hotărârea nr. 937 prin care stabileşte două salarii minime pe economie începând cu 1 ianuarie 2019:

• majorarea salariului minim brut pe ţară pentru studii medii de la 1.900 de lei până la 2.080 de lei.
• introducerea salariului minim pentru licenţiaţii angajaţi pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare absolvite: 2.350 lei brut lunar.

Controversata OUG nr. 114 din 2018, care a intrat în vigoare pe 29 decembrie 2018, aduce o schimbare paradigmatică pe piaţa muncii: introduce salariul minim pentru angajaţii din construcţii ca răspuns la acutizarea crizei forţei de muncă din acest domeniu.

Guvernul a stabilit, în premieră pentru ţara noastră, un salariul minim doar pentru angajaţii din construcţii prin OUG 114. Concret, cel puţin 3.000 de lei brut lunar vor câştiga din 2019 angajaţii cu contracte individuale de muncă în sectorul construcţiilor, potrivit OUG nr. 114 din 2018.

Informaţia vine în contextul în care, la începutul anului 2019 aveam deficit de circa 70.000 de lucrători în construcţii, a spus Cristian Erbaşu într-un interviu acordat pentru Economica.

OUG nr.114 din 2018 aduce şi o serie de facilităţi fiscale pentru salariile din construcţii, valabile perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv :

• angajaţii vor fi asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate;
• contribuţia de asigurări sociale scade la 21,25%, de la 25% cât a fost până în 2018 inclusiv;
• veniturile din salarii, scutite de la plata impozitului pe venit;
• contribuţia asiguratorie pentru muncă, pe care o plăteşte angajatorul, scade la 0,3375%, de la 2,25% cât a fost până în 2018.

Economica a scris, pe larg, despre acest subiect aici:

Salariul minim din construcţii: 2.360 de lei „în mână” din 2019. 150.000 de angajaţi din domeniu vor câştiga peste 3.200 de lei net

În 2019 Guvernul a dat undă verde angajatorilor să aducă la muncă, în ţara noastră, 30.000 de noi lucrători extracomunitari – cel mai ridicat nivel din 2014 încoace, potrivit analizelor Economica.

Numărul angajaţilor extracomunitari, nou-admişi pe piaţa muncii, e stabilit anual de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii. Din 2017 încoace Guvernul a crescut constant acest număr ca să amelioreze deficitul forţei de muncă din ţara noastră.

2019 e al treilea an consecutiv în care Guvernul recunoaşte amploarea crizei forţei de muncă locale şi propune să acopere o parte din acest deficit cu lucrători din afara Uniunii Europene.

Citeşte şi: Angajatorii vor putea aduce la muncă, în ţară, 30.000 de noi lucrători extracomunitari în 2019, dublu faţă de 2018

2019, al doilea an de „revoluţie fiscală”, a însemnat, de fapt, şi mai multe dificultăţi la trimiterea declaraţiei unice, dar şi contribuţii sociale mai mari plătite „din buzunar” de contribuabili graţie majorării „din pix” a salariului minim.

2019 a fost al doilea an în care oamenii au avut obligaţia completării şi trimiterii la Fisc a declaraţiei unice dacă încasează venituri extrasalariale anuale nete peste plafonul de 12 salarii minime brute pe economie. Pentru aceştia, asigurarea obligatorie la pensie şi la sănătate costă 8.736 de lei în anul 2019, cu 756 de lei mai mult decât în 2018 din cauza majorării salariului minim pentru studii medii, arată analizele făcute de Economica. 

Afectaţi de epopeea completării şi trimiterii la Fisc a declaraţiei unice sunt, şi în 2019, oamenii care fie nu au venituri fiscalizate, fie au doar venituri extrasalariale care sunt mai mici decât plafonul antemenţionat şi care vor să se asigure la sistemul public de pensii ori la sistemul asigurărilor de sănătate în acest an. Fie că vor să se asigure la sistemul asigurărilor sociale, la sănătate, fie la ambele, oamenii au obligaţia să completeze şi să trimită la Fisc declaraţia unică şi să plătească „din buzunar” contribuţii sociale cu aproape 650 de lei mai mari decât în 2018 din cauza majorării salariului minim pe economie pentru studii medii. Concret, asigurarea opţională la pensie şi sănătate costă 7.488 de lei în anul 2019, cu peste 9% mai mult decât în 2018, arată analizele făcute de Economica.

Citeşte şi:

Persoanele care trebuie să depună declaraţia unică la Fisc vor plăti peste 8.700 de lei pentru asigurarea la pensie şi la sănătate în 2019

Asigurarea la sănătate şi la pensie a oamenilor care au doar venituri extrasalariale, sub plafon, costă circa 7.500 de lei. E opţională

ECONOMICA.NET a arătat deja că după un an de „revoluţie fiscală”, completarea corectă a declaraţiei unice privind veniturile extrasalariale realizate de persoanele fizice şi trimiterea ei la Fisc sunt foarte grele pentru cei mai mulţi contribuabili. Actele normative care reglementează declaraţia unică sunt formulate pe alocuri alambicat şi ambiguu, iar parcurgerea lor este dificilă pentru contribuabilii care sunt la primul contact cu legea fiscală, spune, într-un interviu acordat pentru Economica, Stela Andrei, director la People Advisory Services, EY România.

Citeşte şi:

La un an de la „revoluţia fiscală” a declaraţiei unice, mulţi oameni nu ştiu încă să o completeze corect şi cum s-o trimită la Fisc

Economica vă aminteşte că la 23 martie 2018 a intrat în vigoare actul normativ prin care Guvernul anunţa o revoluţie fiscală din care care contribuabilii ar avea doar de câştigat. Este vorba despre OUG 18/2018 prin care Guvernul a introdus declaraţia unică privind veniturile estimate pe anul 2018 ale persoanelor fizice, un formular fiscal care:

• va elimina dificultăţile apărute în procesul de gestionare a deciziilor de impunere emise pentru persoanele fizice;
• va simplifica birocraţia prin reducerea numărului de declarații depuse de persoanele fizice, prin comasarea unor formulare fiscale;
• va simplifica modul de de stabilire a impozitului pe venit pentru contribuabil;
• va încuraja persoanele fizice care desfășoară activități economice să îşi declare transparent obligaţiile fiscale, în scopul îmbunătăţirii conformării, susţinea guvernul.

Anul 2019 a adus şi câteva schimbări la declaraţia unică: pe de o parte, am avut un nou model al declaraţiei unice, reglementat prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 49/2019, în vigoare din 16 ianuarie, pe de altă parte – Guvernul a decis ca în 2019 oamenii să trimită declaraţia la Fisc doar online.

Şi anul trecut, şi acum, completarea corectă a declaraţiei unice e exclusiv responsabilitatea contribuabilului. În prezent, pentru a putea completa declaraţia unică, persoana fizică trebuie să parcurgă cu atenţie OUG nr. 18/2018, Ordinul ANAF nr. 49/2019, dar şi numeroasele trimiteri făcute la Codul fiscal în aceste două acte normative. Pentru multe persoane fizice, care nu sunt de formaţie contabili, completarea corectă a declaraţiei unice, fără asistenţă din partea unui specialist, e foarte foarte grea, iar unele renunţă să o completeze singuri, fără ajutor, preferând să plătească un contabil care să facă aceasta în locul lor. Şi unii, şi alţii invocă limbajul neclar şi foarte specializat din actele normative care reglementează declaraţia unică. 

La aceste probleme se adaugă, din acest an, greutăţile întâmpinate de contribuabili la trimiterea declaraţiei la ANAF. Din 2019 formularul unic se poate trimite doar online, ori prin SPV al ANAF, ori prin e-guvernare.ro.

Zilierii, puternic afectaţi de OUG nr. 114.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din 2018 aduce schimbări şi regimului zilierilor, care stimulează munca la negru, pe fondul creşterii birocraţiei din acest domeniu. Economica a scris, pe larg, despre acest subiect aici.