De ce nu sunt medicamente: speculă de 700 de milioane de euro sub numele de „export paralel”

Distribuitorii români cumpără medicamente de la producători la preţ de România, foarte mic, şi le revând în alte ţări, uneori chiar cele din care le cumpără, la preţuri mai mari, fără să asigure necesarul de medicamente din spitalele şi farmaciile româneşti. Pentru că legea le permite acest lucru.
Cristina Şomănescu - Dum, 07 apr. 2013, 21:04
De ce nu sunt medicamente: speculă de 700 de milioane de euro sub numele de

Cazul zguduitor al bolnavilor de cancer din România, rămaşi fără medicamente a ridicat vălul de pe o situaţie primejdioasă: oamenii sunt condamnaţi la moarte de exportul paralel de medicamente, activitate legală, cu o miză de sute de milioane de euro.

Vă prezentăm, într-o analiză proprie, de ce a luat amploare practica exporturilor paralele, cum a înlesnit statul amploarea acestora, cum afectează pacienţii români, cum şi mai ales cine le-ar putea limita.

Ce este exportul paralel

Exportul paralel este o activitate legală şi poate fi derulată de orice distribuitor de medicamente român sau străin autorizat de Agenţia Naţională a Medicamentului, ne-a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) din care fac parte companii care deţin 70% din piaţa pharma. Pe scurt: distribuitorul cumpără de la producător medicamente la preţuri speciale pentru România, adică foarte mici (printre cele mai mici din Europa), pe care vinde în Europa, uneori chiar în statele din care provin, la preţuri mult mai mari.

Cum funcţionează mecanismul exporturilor paralele şi cum afectează pacienţii români

Medicamentele al căror preţ e reglementat de stat – medicamente pe bază de prescripţie medicală – sunt aduse în România de producători cu cel mai mic preţ dintr-un grup de 12 state europene, întrucât aşa prevede legislaţia în vigoare.
„Motivul principal pentru care exportul medicamentelor din România este profitabil este ordinul Ministrului Sănătăţii 75/2009, cu modificările ulterioare, care reglementează preţul medicamentelor cu prescripţie în România la cel mai scăzut nivel în comparaţie cu 12 state membre”, a explicat Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România pentru ECONOMICA.NET.

O prevedere legală de care distribuitorii abuzează

În ţară, medicamentele sunt preluate de distribuitori care au dreptul să le vândă în alte state din Europa, chiar şi în cele din statele de origine ale medicamentelor, în care primesc un preţ mai bun decât în România, şi mai mult, ţări în care sunt plătiţi la timp.

Aceasta este prevederea pe care distribuitorii o exploatează la maximum.

„Conform deciziilor Curţii Europene de Justiţie în mai multe cazuri, exportul/importul paralel de medicamente între statele membre este o activitate comercială legală, în baza Tratatului UE şi poate apărea ori de câte ori diferenţele de preţ dintre două state fac profitabil exportul din statul cu preţ mai mic”, ne-a explicat Dragoş Damian.

Distribuitorii cumpără medicamentele produse pentru consumul din România la un preţ mult mai mic decât cel practicat în ţări precum Germania, Danemarca, Marea Britanie, Franţa, şi le revând în aceste ţări cu un profit substanţial şi cu plata pe loc, a declarat pentru ECONOMICA.NET Nicu Muşat, general manager al companiei MSL Logistic Services, furnizor independent de servicii logistice în industria farmaceutică din România.

Ce prevedere încalcă distribuitorii de medicamente

Legea îi obligă pe distribuitori să asigure în mod prioritar necesarul de medicamente din spitalele şi farmaciile naţionale, şi doar după ce satisfac necesarul intern de medicamente, distributorii au dreptul să vândă în Uniune medicamentele la preţuri mai mari decât la noi.

Practica însă ne arată că distribuitorii nu respectă litera legii, întrucât preferă să vândă afară medicamentele cumpărate din România cu printre cele mai mici preţuri din Uniune, fără să asigure, ba chiar ignorând total necesarul de medicamente de la nivel naţional.

Cine câştigă, cine pierde şi cine moare din cauza exporturilor paralele

Distribuitorii sunt singurii câştigători din practicarea exporturilor paralele. Producătorii de medicamente pierd mai ales în pieţele străine în care medicamentele sunt (re)vândute de distribuitori. O explicaţie pentru piederile producătorilor de medicamente se referă la situaţiile în care distribuitorii cumpără în România la preţ mic medicamente din ţara X şi le revând în aceeaşi ţară la un preţ mai mare decât cel la care le-au cumpărat în România, dar mai mic decât cel la care vând producătorii, făcând concurenţă neloială acestora în statul respectiv.

„În ceea ce priveşte producătorii de medicamente, exporturile paralele nu aduc niciun beneficiu, din contră, ele duc la pierderi nete pentru producători pe pieţele unde medicamentele sunt exportate, cu atât mai mult cu cât aceştia obţin autorizaţii de punere pe piaţă pentru o anumită ţară, cu scopul ca aceste medicamente să fie folosite de pacienţii din ţara respectivă”, a explicat Dan Zaharescu pentru ECONOMICA.NET.

Opinie împărtăşită şi de Dragoş Damian, oficialul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

„Cel care câştigă este exportatorul paralel, din diferenţa de preţ dintre România şi preţul din ţara unde este exportat. Pierde pacientul în primul rând, care nu are acces la tratament, pierde producătorul/importatorul care a fost nevoit să vândă în România cu preţul minim şi care obţine un profit minim şi pierde statul român, care la profit mai mare al companiilor, ar fi încasat taxe şi impozite mai mari”, ne-a explicat Dragoş Damian.

Între timp, pacienţii români mor din cauza supradimensionării exporturilor paralele

„Prin export paralel, medicamentele nu mai ajung deloc în farmacii, fiind exportate direct din depozit. În evidenţele producătorului/importatorului apar ca vândute în România, dar către un distribuitor care le exportă, ele nefiind disponibile niciun moment pentru pacienţi în farmacii„, ne-a explicat Dragoş Damian.

Exporturile paralele sunt în primul rând o ameninţare pentru pacienţi care sunt nevoiţi să caute cu disperare medicamentele necesare pentru supravieţuire sau să se trateze cu alte medicamente care au efecte terapeutice similare dacă acestea sunt disponibile în farmacii, ne-a precizat Dan Zaharescu.  

Cel mai recent exemplu: medicamente pentru cancer cumpărate ieftin de la stat ca să fie vândute în Europa, lăsând pacienţii oncologici de la noi fără tratament.

În urma unei anchete a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Farmacia Melisa Farm din Ploieşti s-a dovedit că a cumpărat medicamente oncologice de la stat (prin compania de stat Unifarm) şi le-a vândut pe toate „afară”, lăsând pacienţii bolnavi de cancer fără medicamente. Dacă nu se exportau citostatice, ne ajungeau până în august 2013, a spus Eugen Nicolăescu.

Detalii despre anchetă, în ECONOMICA.NET.

2009, anul în care exporturile paralele au început să sugrume sistemul sanitar românesc. De ce

Răspunsul scurt: 2009 a fost anul în care Ministerul Sănătăţii a decis să implementeze politica unora dintre cele mai mici preţuri la medicamente din Europa. Pe cale de consecinţă, distribuitorii au cumpărat de la stat la un preţ mic şi au vândut scump în străinătate, de vreme ce România aderase deja de doi ani la UE.

„Exportul paralel este un fenomen care a căpătat amploare începând cu anul 2009, când în România s-a implementat politica celui mai mic preţ. Astfel preţul medicamentelor în România este stabilit luând în considerare cel mai mic preţ dintr-un grup de 12 ţări europene, printre acestea aflându-se şi ţările care practică preţurile cele mai reduse. Astfel România a devenit ţara cu cele mai mici preţuri din Europa, fapt care, în contextul liberei circulaţii a mărfurilor în spaţiul european, a condus la dispariţia multor medicamente de pe piaţa românească”, ne-a explicat Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Cronica unei morţi anunţate: în anul 2009 lipseau medicamentele oncologice din spitale şi farmacii

„În 2009, am descoperit că medicamentele noastre aprobate, chiar şi cele de terapie de linia II (medicamente inovative, scumpe), ajungeau în ţările occidentale. Deci începuse deja comerţul/exportul paralel. Am informat pe profesorul Păunescu (n. red. Virgil Păunescu) de acest lucru şi mi-a replicat că ştie, dar că nu-i poate opri. Legea stipulează că după satisfacerea necesarului ţării se pot face aceste exporturi (n.red. exporturi paralele). Nu s-a ţinut cont de lege! Spania a avut aceeaşi problemă. Ce au făcut ei: au păstrat preţurile pentru consumul intern, şi au dublat preţurile pentru cele care mergeau la export, ca să descurajeze acest fenomen”, a precizat pentru ECONOMICA.NET Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

Care e amploarea fenomenului exporturilor paralele. Ce cred jucătorii mari din piaţă

„Conform Cegedim, în România, exportul paralel a fost de aproximativ 500 milioane de euro în 2011. În 2012, se estimează că acesta a atins nivelul de 700 milioane de euro”, ne-a spus Dan Zaharescu.

Estimare împărtăşită şi de şeful companiei de logistică medicală. „Se estimează că anul trecut exportul paralel a fost de aproximativ 600 de milioane de euro -700 de milioane de euro”, ne-a declarat Nicu Muşat.  

„Nu avem o estimare proprie, anumite studii au estimat exporturile paralele la circa 18-20% din piaţa medicamentelor”, a spus Dragoş Damian pentru ECONOMICA.NET. Adică exporturi paralele de circa de 500 de milioane de euro, dintr-o piaţă locală de medicamente de circa 2,50 de miliarde de euro, potrivit Cegedim.

Ce medicamente sunt exportate în Europa pentru că e mai profitabil pentru distribuitori

„Accentul cade cu precădere asupra produselor cu preţ mare şi volum mic (medicamentele utilizate în bolile grave) pentru că şi costurile logistice sunt mai mici aici pentru exportatorii paraleli”, ne-a explicat Dan Zaharescu. Dar orice medicament care are un preţ mult sub cel din alte state europene poate fi vizat de exportul paralel, a adăugat Dan Zaharescu.

Medicamentele cu diferenţele de preţ cele mai mari între România şi alte state sunt cele mai vizate de practica exporturilor paralele, ne spune Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Cum se apără distribuitorii: ce spune „avocatul” distribuitorilor

Distribuitorii de medicamente invocă termenele de plată foarte lungi din ţară, de peste 300 de zile (adică cât durează până când îşi încasează banii de la stat pentru medicamentele cumpărate) ca singurul factor care i-a determinat să se orienteze către pieţele externe prin comerţ paralel de medicamente.

„Termenele de plată foarte lungi (din România – n.r.) au influenţat în proporţie de 100% decizia distribuitorilor de a se orienta către pieţele externe prin comerţ paralel”, a spus pentru ECONOMICA.NET dr. Viorel Vasile, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor Români de Medicamente.

Termenele de plată din România au fost până acum printre cele mai lungi din Europa, depăşind 300 de zile. Legal, termenul de plată a fost de 180 de zile până acum, însă în realitate a ajuns la 360 de zile.
În acest context, distribuitorii preferă să vândă în străinătate la un preţ mai mare decât în ţară, în state în care primesc banii la interval scurt de timp sau chiar pe loc, ne-a explicat şeful companiei de logistică medicală MSL Logistic Services.
Plăţile rapide sau chiar în avans (din Marea Britanie, de exemplu) sunt motivul pentru care distribuitorii preferă să ducă medicamentele la export paralel, ne-a mai spus Viorel Vasile.

Consecinţele termenelor de plată lungi se rostogolosesc în datoriile statului de 1.3 mld. euro la industria pharma.

“Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că datoria strânsă până pe 16 martie reprezintă una dintre cele mai dificile situaţii pentru industria farmaceutică din România. Deşi termenul oficial era de 180 zile, în fapt plăţile se fac la peste 300 zile. Suma la care s-a ajuns în prezent nu este deloc de neglijat: 1,3 miliarde de euro”, declara recent Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Acum nu mai au nicio scuză: legea obligă statul să onoreze facturile către industria pharma în maximum 60 de zile calendaristice.

Vă amintim că a intrat deja în vigoare Directiva (7 din 2011) care obligă statul să achite facturile către industria pharma în cel mult 60 de zile.  

Cum poate fi controlat fenomenul exporturilor paralele. Câteva soluţii

Cu o motivaţie solidă, România ar putea cere exceptarea de la Tratatul UE şi limitarea exportului paralel, pe perioade definite.

„Chiar şi într-o piaţă foarte reglementată cum e cea a medicamentelor, forţele pieţei libere, dacă nu este abolită total, se fac simţite. Intervenţia statului în fixarea preţului este prin natura ei anticoncurenţială şi producătoare de distorsiuni, iar fixarea (preţului la medicamente) la nivel minim cu atât mai mult. Ministrul Sănătăţii este autoritatea responsabilă de politica de preţ, ca în majoritatea statelor europene. În trecut, mai multe state au incercat să scoată în afara legii comerţul paralel, inclusiv Germania, însa au pierdut procesul la Curtea Europeană de Justiţie. Chiar şi aşa, un stat membru poate cere exceptarea de la Tratat şi limitarea exportului, pe perioade definite, cu o motivaţie solidă”, ne-a explicat Dragoş Damian.

Cumpăraţi direct de la producător!

„Achiziţionarea medicamentelor de către spitale şi farmacii (în special cele de pe programele naţionale) direct de la producător este una dintre metodele prin care se poate limita exportul paralel şi asigura continuitate în aprovizionare. Practic, eliminarea din achiziţie a distribuitorilor (intermediarilor), deoarece ei sunt singurii care pot face export paralel. Interzicerea nu este acceptabilă din motive concurenţiale”, ne-a declarat Nicu Muşat.

Securizaţi accesul pacienţilor români la medicamente!

„Din punct de vedere legal fenomenul nu poate fi îngrădit, dar consecinţele sale negative asupra pacienţilor români care nu-şi mai găsesc medicamentele pot fi diminuate prin măsuri înţelepte care ţin de politica de preţuri (n. red. – alinierea preţurilor la medicamentele din România la cele din Europa). O altă metodă de limitare a fenomenului este plata la timp a datoriilor dinspre stat către farmacii. În multe cazuri, comerţul paralel a constituit principala sursă de cash care a ţinut pe linia de plutire activitatea economică în farmacii”, ne-a spus Dan Zaharescu, oficialul ARPIM.

În ceea ce priveşte plata la timp a datoriilor statului către industria pharma, vă amintim că Ministerul Sănătăţii a agreat deja un calendar de eşalonare a plăţii datoriilor către industria de profil, până la finele anului 2014, despre care puteţi citi mai multe în ECONOMICA.NET.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Arabia Saudită va investi peste un miliard de dolari în iniţiative de mediu
Arabia Saudită va investi peste un miliard de dolari în iniţiative de mediu
Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de ţiţei, a anunţat luni că doreşte să investească peste un miliard ...
Profitul TeraPlast s-a majorat cu 41% față de primele 9 luni din 2020
Profitul TeraPlast s-a majorat cu 41% față de primele 9 luni din 2020
Grupul TeraPlast a înregistrat un profit net de 43,3 milioane de lei în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 41% ...
Curtea Supremă din Croația confirmă condamnarea directorului general al grupului ungar MOL
Curtea Supremă din Croația confirmă condamnarea directorului general al grupului ungar MOL
Curtea Supremă de Justiţie din Croaţia a confirmat astăzi o decizie anterioară a unui tribunal, care în primă instanţă ...