DIICOT, despre proiectul propus de Toader: Nu reprezintă rezultatul consultărilor anterioare; e necesară convocarea Adunării generale a procurori

Adaugă-ne ca sursă preferată

Biroul de presă al DIICOT arată, într-un comunicat de presă, că procurorii direcţiei au analizat „cu atenţie” modificările anunţate de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, „ţinând cont de faptul că, de mai multe ori în cursul ultimilor trei ani, s-au solicitat magistraţilor, judecători sau procurori, puncte de vedere referitoare la modul în care trebuie concepute legile de organizare şi funcţionare a justiţiei, iar aceste puncte de vedere, votate în adunările generale ale magistraţilor, nu se regăsesc în noul proiect, aşa cum a fost prezentat”.

„Deocamdata, în discuţii s-a remarcat că respectivul proiect nu s-a aflat în dezbatere publică, nu a fost publicat pe site-ul MJ şi, din păcate, nu reprezintă rezultatul consultărilor anterioare. Referitor la acest aspect, procurorii structurii de crimă organizată doresc existenţa unei dezbateri reale şi a unui dialog permanent între instituţiile menţionate mai sus, astfel încât produsul legislativ rezultat să satisfacă exigenţele strategiei naţionale de dezvoltare a sistemului judiciar asumată de statul român”, precizează DIICOT.

Potrivit sursei citate, în lipsa unui proiect de modificare a legilor justiţiei şi a unei note de fundamentare scrise, procurorii DIICOT vor putea prezenta un punct de vedere unitar şi integrat după comunicarea acestora.

„În acest sens, procurorii din structura centrală şi teritorială a DIICOT consideră necesară convocarea Adunării generale a procurorilor, care să adopte o rezoluţie unitară”, se mai arată în informarea DIICOT.

Şi Ministerul Public a arătat că nu a fost consultat în prealabil cu privire la propunerile de modificări aduse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, legilor justiţiei şi a tras un semnal de alarmă, susţinând că aceste schimbări vor bulversa sistemul judiciar.

„Ministerul Public a luat act cu suprindere şi îngrijorare de modificările anunţate de ministrul Justiţiei şi asupra cărora procurorii nu au fost consultaţi în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor (sugerând că problema corupţiei se află în corpul magistraţilor şi nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic (precizăm că, în ceea ce priveşte procurorii, Inspecţia Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiţiei); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenţei Justiţiei, de numire a funcţiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunere agreată şi de MCV, constând într-o procedura de selecţie transparenţă a candidaţilor, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiţiei, numirea fiind făcută de preşedintele României”, se arăta într-un comunicat al Parchetului General.

Modificările semnificative la cele trei legi ale justiţiei anunţate miercuri de ministrul Tudorel Toader vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor.

Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent.

Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.

Totodată, modificările vizează că soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.

O altă modificare semnificativă este că Inspectia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei.
„Respectând deplina independenţă, autonomie, pe care o are. Nu intră sub conducerea factorului politic, rămâne cu totul, eventual există şi o soluţie mai radicală de a o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să îi facă regulamentul de organizare, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistrati”, a explicat ministrul Justiţiei.

Proiectul de lege prezentat de ministrul Justiţiei vizează modificarea celor trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

viewscnt