Paradox românesc: 72% din producția locală de fructe ajunge la gunoi

România aruncă anual 3,4 milioane de tone de mâncare, iar responsabilitatea aparține în primul rând consumatorului final care pune la gunoi 63% din tot ce nu se mănâncă. Dacă raportăm risipa la producție, dar fără a lua în calcul importurile, reiese, spre exemplu, că peste 72% din fructele românești devin deșeu. În cazul legumelor, aproximativ o tonă din patru produse alunecă pe ghenă.
Alina Stanciu - mar, 26 oct. 2021, 22:31
Paradox românesc: 72% din producția locală de fructe ajunge la gunoi

Românii sunt printre cei mai risipitori europeni, într-un an aruncând la gunoi peste 3,4 milioane de tone de mâncare, arată ultimele date ale Comisie Europene.

Spre comparație, în Bulgaria risipa alimentară este estimată la 970,4 mii de tone, în Slovacia – 208.000 de tone, Estonia- 214,4 mii tone, Finlanda 775,9 mii de tone, Ungaria- 1,5 milioane de tone, Austria și Cehia- câte 1,4 milioane de tone. Totuși, în Germania se risipește și mai mult decât în România, respectiv 12,4 milioane de tone, în Spania- 13,1 milioane de tone, în Franța -10,9, iar în Polonia- 7,2 milioane de tone.

În cazul României, 63% din tot ceea ce se aruncă, adică 2,1 milioane de tone de mâncare, provine de la consumatorul final. Acesta este responsabil de cele mai mari cantități irosite în absolut toate statele europene. Se evidențiază Luxembourg, unde 82,9% din cele 55,7  mii de tone aruncate în total  provin de la consumatori și Grecia unde doar 56% din cele 2,1 milioane de tone aruncate sunt generate de consumatori.

În rest, 18,3% dintre deșeuri sunt generate în procesele de procesare și fabricație, 11,7% în faza de producție primară și 6,9% în faza de distribuție și în magazine.

„Pentru fiecare țară, etapa de consum este identificată ca fiind cea care contribuie cel mai mult la cantitatea totală de deșeuri alimentare generate.La nivelul UE și pe întregul lanț de aprovizionare, grupurile de alimente care produc cea mai mare cantitate de deșeuri alimentare în general sunt legumele, fructele și cerealele, deși există variații importante de la o țară la alta”, arată specialiștii Comisie Europene care au dezvoltat o nouă metodă de calcul prin care pot estima nivelul risipei alimentare în fiecare stat membru.

Dintre alimentele aruncate,  24,9% sunt legume, 18,7% din ce se aruncă sunt cartofi,  17,5% sunt fructe și 17,3% sunt cereale. Carnea aruncată reprezintă 8,5% din tot ce ajunge la gunoi. Mai exact, vorbim despre 833,7 mii de tone de legume, adică aproximativ 23% din producția internă de legume dintr-un an, 646,4 mii de tone de cartofi, adică 24% din producția locală anuală de cartofi și de 604,9 mii de tone de fructe, adică 72% din ceea ce produce România.

Citește și

Te-ar mai putea interesa și
RECORD. Clujenii de la Nova Power and Gas au instalat cea mai mare baterie de stocare a energiei din România, de 400 MWh, și au dublat dintr-o dată capacitatea țării
RECORD. Clujenii de la Nova Power and Gas au instalat cea mai mare baterie de stocare a energiei din România, de 400 MWh, ...
Capacitatea de stocare a energiei electrice în baterii se apropie de pragul de 900 MWh, aferentă unei puteri a instalațiilor de stocare de aproape 500 MW, potrivit ultimelor date ale......
Poșta Română a introdus în flota sa de mașini 80 de autoutilitare Renault livrate în leasing financiar
Poșta Română a introdus în flota sa de mașini 80 de autoutilitare Renault livrate în leasing financiar
Un număr de 80 de autoutilitare marca Renault au fost livrate în leasing financiar pe patru ani către Compania Naţională ...
Preţurile la electricitate scad în Germania graţie producţiei record de energie eoliană
Preţurile la electricitate scad în Germania graţie producţiei record de energie eoliană
Producţia de energie eoliană a Germaniei este prognozată să atingă un nivel record la începutul săptămânii viitoare, ...
Ce spune Bolojan despre legea pentru pensiile magistraţilor
Ce spune Bolojan despre legea pentru pensiile magistraţilor
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că Guvernul a respectat aspectele procedurale care ţin de proiectul privind reforma ...