Paradox românesc: 72% din producția locală de fructe ajunge la gunoi

România aruncă anual 3,4 milioane de tone de mâncare, iar responsabilitatea aparține în primul rând consumatorului final care pune la gunoi 63% din tot ce nu se mănâncă. Dacă raportăm risipa la producție, dar fără a lua în calcul importurile, reiese, spre exemplu, că peste 72% din fructele românești devin deșeu. În cazul legumelor, aproximativ o tonă din patru produse alunecă pe ghenă.
Alina Stanciu - mar, 26 oct. 2021, 22:31
Paradox românesc: 72% din producția locală de fructe ajunge la gunoi

Românii sunt printre cei mai risipitori europeni, într-un an aruncând la gunoi peste 3,4 milioane de tone de mâncare, arată ultimele date ale Comisie Europene.

Spre comparație, în Bulgaria risipa alimentară este estimată la 970,4 mii de tone, în Slovacia – 208.000 de tone, Estonia- 214,4 mii tone, Finlanda 775,9 mii de tone, Ungaria- 1,5 milioane de tone, Austria și Cehia- câte 1,4 milioane de tone. Totuși, în Germania se risipește și mai mult decât în România, respectiv 12,4 milioane de tone, în Spania- 13,1 milioane de tone, în Franța -10,9, iar în Polonia- 7,2 milioane de tone.

În cazul României, 63% din tot ceea ce se aruncă, adică 2,1 milioane de tone de mâncare, provine de la consumatorul final. Acesta este responsabil de cele mai mari cantități irosite în absolut toate statele europene. Se evidențiază Luxembourg, unde 82,9% din cele 55,7  mii de tone aruncate în total  provin de la consumatori și Grecia unde doar 56% din cele 2,1 milioane de tone aruncate sunt generate de consumatori.

În rest, 18,3% dintre deșeuri sunt generate în procesele de procesare și fabricație, 11,7% în faza de producție primară și 6,9% în faza de distribuție și în magazine.

„Pentru fiecare țară, etapa de consum este identificată ca fiind cea care contribuie cel mai mult la cantitatea totală de deșeuri alimentare generate.La nivelul UE și pe întregul lanț de aprovizionare, grupurile de alimente care produc cea mai mare cantitate de deșeuri alimentare în general sunt legumele, fructele și cerealele, deși există variații importante de la o țară la alta”, arată specialiștii Comisie Europene care au dezvoltat o nouă metodă de calcul prin care pot estima nivelul risipei alimentare în fiecare stat membru.

Dintre alimentele aruncate,  24,9% sunt legume, 18,7% din ce se aruncă sunt cartofi,  17,5% sunt fructe și 17,3% sunt cereale. Carnea aruncată reprezintă 8,5% din tot ce ajunge la gunoi. Mai exact, vorbim despre 833,7 mii de tone de legume, adică aproximativ 23% din producția internă de legume dintr-un an, 646,4 mii de tone de cartofi, adică 24% din producția locală anuală de cartofi și de 604,9 mii de tone de fructe, adică 72% din ceea ce produce România.

Citește și

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Petrom a construit 40 de mini-centrale electrice care ard gaz de sondă, pe câmp. Energia produsă asigură două treimi din consumul tuturor sondelor din România
Petrom a construit 40 de mini-centrale electrice care ard gaz de sondă, pe câmp. Energia produsă asigură două treimi ...
Petrom a mai deschis recent două mici centrale electrice de tip “gas to power” și a ajuns astfel la 40 de astfel de ...
Noul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, îi dă replica primarului Nicușor Dan:  Aţi preferat marketingul!
Noul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, îi dă replica primarului Nicușor Dan: Aţi preferat marketingul!
Adrian Câciu i-a replicat primarului general al Capitalei Nicuşor Dan care a precizat că ar dori o întâlnire cu ministrul ...
Ne așteaptă o iarnă grea. Criza de energie se va agrava, arată analiștii europeni
Ne așteaptă o iarnă grea. Criza de energie se va agrava, arată analiștii europeni
Preţurile la energie în Europa au doborât record după record încă înainte de venirea iernii şi această criză se ...