Programul de guvernare 2020-2024. DOCUMENT

Coaliția formată din PNL, USR-PLUS și UDMR a depus astăzi la Parlament programul de guveernare ale Executivului Cîțu pentru perioada 2020-2024.
Economica.net - mie, 23 dec. 2020, 06:56
Programul de guvernare 2020-2024. DOCUMENT

Documentul de circa 270 de pagini este structurat în capitole pentru fiecare minister în parte. Aveți atașat documentul. Vom reveni cu texte pentru fiecare dintre domeniile economice.

Iată un sumar al celor mai importante puncte din Programul de Guvernare al Executivului Cîţu:

Nu se introduc și nu se majorează taxe. Se amână scăderea taxelor pe salariul minim

Veniturile din extracția gazelor din Marea Neagră merg în noi țevi de gaz, proiecte verzi și la pensii

Cresc contribuţiile la Pilonul II şi se majorează alocaţiile copiilor


Ministerul Muncii – Sistem de evaluare pentru bugetari

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) va implementa un nou sistem de evaluare a angajaţilor din sistemul public, deoarece în prezent funcţionarii publici se evaluează între ei, conform Programului de Guvernare depus miercuri dimineaţa la Parlament de premierul desemnat, Florin Cîţu.

Noul sistem se va baza pe proceduri de evaluare concepute în coordonare cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, iar indicatorii de performanţă vor ţine de cont de input-ul beneficiarilor, adică al cetăţenilor, se menţionează în document.

„În acest moment, funcţionarii se evaluează între ei, parcurgând etape profund impactate de formalism şi chiar subiectivism, funcţie de relaţiile de colaborare între şefi şi subalterni”, se menţionează în Programul de Guvernare.

De asemenea, va fi efectuat un audit real în sistemul public, în general, şi unul cu prioritate pentru Ministerul Muncii şi instituţiile din subordine/aflate în coordonare, moment de la care trebuie stabilit un mecanism cu adevărat obiectiv de evaluare a salariaţilor din sistem, se precizează în Programul de Guvernare.

Ajutor Coronavirus – Măsurile de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie vor continua – Program de Guvernare

Programul de guvernare prevede continuarea măsurilor de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor, scrie Agerpres.

„În următorii patru ani vor continua acţiunile în vederea reducerii decalajelor faţă de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea capitalului românesc, investiţii strategice în infrastructură, educaţie, sănătate, inovare şi digitalizare. În contextul de redresarea a activitatii post Covid-19, vor continua măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor. Va fi susţinută oferta prin instrumente financiare şi granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum şi prin scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi garanţii de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piaţa muncii a angajaţilor din sectoarele afectate de pandemia de Covid-19”, se menţionează în Programul de guvernare 2020-2024.

Conform documentului, noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu şi lung. În acest sens va avea loc şi o reformă a marilor sisteme de servicii publice şi corespunzător de cheltuieli publice. Prin creşterea transparenţei şi predictibilităţii în domeniul fiscal, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum şi a consumatorilor.

Potrivit sursei citate, creşterea economică sustenabilă şi echilibrată va permite creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor.

„Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. Pe termen scurt vom înfiinţa Fondul Român de Investiţii, urmând ca cele două instituţii să fie ulterior integrate. Vor fi o prioritate digitalizarea şi simplificarea interacţiunii dintre instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor Publice şi contribuabili prin continuarea şi extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile”, se arată în document.

Programul de guvernarea menţionează faptul că România se află în faţa unei oportunităţi istorice. În perioada 2021-2027, Cadrul Financiar Multianual al UE şi programul Next Generation EU vor aduce ţării noastre aproape 80 de miliarde de euro, care vor fi utilizate pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu sau energie, precum şi pentru modernizarea marilor sisteme publice. Aceste fonduri vor sprijini relansarea şi transformarea economică a României. Astfel, politica bugetară se va baza şi pe atragerea masivă de fonduri europene, sprijinind mărirea potenţialului de creştere al economiei şi urmărindu-se revenirea graduală a deficitului bugetar sub 3 procente la orizontul anului 2024.

Conform sursei citate, sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluţia economiei, astfel încât să faciliteze creşterea economică, prin: consolidarea fiscală, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice; mărirea flexibilităţii şi eficienţei bugetului prin perfecţionarea întregului proces bugetar; întărirea responsabilităţii fiscal-bugetare prin actualizarea legilor privind finanţele publice şi responsabilitatea fiscal-bugetară; ţinerea sub control şi reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului; introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investiţiile publice în infrastructură şi a bugetării ecologice pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice şi mediu în conformitate cu Reglementările adoptate la nivel european.

Totodată, se precizează că România beneficiază şi în anul 2021 de „clauza generală derogatorie” de la prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC), ceea ce presupune că impactul bugetar aferent măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei Covid-19 şi a efectelor sale negative (sociale şi economice) nu va fi luat în considerare la evaluările Comisiei privind atingerea ţintei de deficit în cadrul procedurii de deficit excesiv.

 

Educaţie – conectarea de urgenţă la internet a tuturor unităţilor de învăţământ; implementarea generalizată a Catalogului Virtual

Cabinetul Cîţu îşi propune în programul de guvernare pentru care, miercuri, va cere votul de învestitură al Parlamentului, mai multe măsuri pe termen scurt şi mediu pentru extinderea accesului la educaţie de calitate pentru toţi elevii, pentru îmbunătăţirea formării cadrelor didactice, pentru finanţarea unităţilor de învăţământ din zone vulnerabile, precum şi pentru digitalizarea unităţilor de învăţământ, scrie Agerpres.

Pentru extinderea accesului la educaţie de calitate pentru toţi elevii se are în vedere alocarea a 6% din PNRR pentru educaţie; deschiderea unor linii de finanţare din fonduri europene pentru construcţia şi/sau modernizarea creşelor şi grădiniţelor sau a altor tipuri de unităţi care furnizează servicii de timpuriu, cu prioritate în zonele cu deficit de ofertă educaţională pentru segmentul de vârstă 0 – 6 ani; deducerea parţială a investiţiei din impozitele plătite de către companiile cu peste 100 de angajaţi pentru a le încuraja să construiască grădiniţe şi creşe; continuarea programelor de sprijin financiar pentru familiile cu posibilităţi reduse, pentru asigurarea pachetului educaţional: acordarea de tichete valorice, vouchere, ghiozdane şi rechizite, din fonduri europene; generalizarea programului „masă caldă la şcoală” şi „şcoală după şcoală”.

Guvernul ar urma, conform documentului, să adopte şi să implementeze o strategie naţională pentru creşterea gradului de cunoaştere a limbii române de către cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale. Se au în vedere: finanţarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române; finanţarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale; finanţarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale (inclusiv carte digitală).

Coaliţia de guvernare îşi propune, de asemenea, introducerea bacalaureatului diferenţiat în învăţământul românesc; realizarea unei evaluări complexe a copiilor la intrarea în sistemul de educaţie; dezvoltarea unui mecanism de monitorizare permanentă a evoluţiei educaţionale a unui copil (situaţia şcolară, evaluare psiho-socială şi comportamentală, activităţi extracurriculare) şi semnalizarea din timp a situaţiilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii.

Pentru îmbunătăţirea formării cadrelor didactice, programul de guvernare prevede: focalizarea formării cadrelor didactice către dezvoltarea competenţelor digitale şi de realizare şi utilizare a resurselor educaţionale deschise; revizuirea tuturor programelor de formare continuă disponibile cadrelor didactice şi dezvoltarea sistemelor de recunoaştere şi validare a învăţării dobândite în contexte informale şi non-formale; introducerea sistemului dublei specializări în formarea iniţială a cadrelor didactice.

La capitolul infrastructură educaţională, siguranţa spaţiilor de învăţământ, se au în vedere investiţii prin programele de dezvoltare locală în 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare de 12,5 miliarde de lei; 2.000 şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare de 10 miliarde de lei; 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei); 8 centre universitare – reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei; 40 tabere şcolare, cu o valoare de 1 miliard de lei.

Pentru digitalizarea unităţilor de învăţământ se propune:
* dezvoltarea Platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaţionale digitale ale elevilor, profesorilor şi şcolii. Portofoliul va fi generat automat, după completarea catalogului electronic, şi va cuprinde note, evaluarea sumativă a elevilor pe întreg parcursul şcolar, observaţiile consilierilor şcolari, finalizându-se cu realizarea unui profil şi a unor recomandări de recuperare, dacă este cazul;
* realizarea şi aplicarea bateriilor de teste standardizate digitale în vederea orientării profesionale şi vocaţionale a tuturor elevilor;
* operaţionalizarea Bibliotecii Virtuale şi asigurarea de resurse educaţionale deschise pentru care să acopere integral conţinuturile aferente pregătirii elevilor pentru examenele naţionale până în anul 2021;
* accesibilizarea tuturor resurselor educaţional digitale (inclusiv a Bibliotecii Virtuale) şi pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale şi asigurarea tuturor fondurilor necesare pentru acest scop;
* implementarea generalizată a Catalogului Virtual începând cu anul şcolar 2022 – 2023;
* conectarea la internet a tuturor unităţilor de învăţământ în regim de urgenţă;
* transparentizarea managementului şcolar prin publicarea pe pagina web a fiecărei unităţi de învăţământ a tuturor documentelor de interes public (regulament intern, decizii CA, execuţie bugetară, rapoarte, evaluări externe etc);
* asigurarea competenţelor digitale şi de integrare a tehnologiei în formarea iniţială şi continuă, prin module de tehnologie în programele academice universitare;
* alinierea unităţilor de învăţământ la conceptul de „Smart School”, în concordanţă cu Strategia de Digitalizare a Educaţiei din România 2021 – 2027.

Deopotrivă, programul de guvernare prevede finanţarea unor pachete de sprijin pentru şcolile din mediul rural şi/ sau din comunităţi dezavantajate, pentru a atrage cadre didactice motivate şi pregătite care să asigure educaţie de calitate copiilor din aceste zone.

Sănătate – obiective: Creşterea finanţării până la 6% din PIB, investiţii în infrastructură, atragerea personalului în sistem

Investiţiile în infrastructură, aparatură, atragerea de fonduri europene, crearea capabilităţilor în
zonele de risc, pregătirea capitalului uman şi atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităţilor optime pentru tratament şi asigurarea medicaţiei la standarde europene, precum şi programe naţionale ţintite pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor sunt pilonii pe care se bazează programul de guvernare propus de noul Guvern în domeniul Sănătăţii, scrie Agerpres.

Potrivit documentului, depus la Parlament de premierul desemnat Florin Cîţu, o parte importantă a programului de guvernare va fi centrată pe creşterea ponderii şi importanţei prevenţiei, ca parte integrantă din strategia naţională.

”Guvernul va demara şi implementa atât de necesara reformă a sistemului de sănătate care să conducă la îmbunătăţirea speranţei de viaţă a românilor, la creşterea calităţii vieţii şi la îmbunătăţirea accesului pacienţilor la un sistem public de sănătate, modern şi eficient. Sistemul de sănătate românesc se află acum în faţa unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzate de pandemia de COVID-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual”, se arată în programul de guvernare.

Printre priorităţile Guvernului Cîţu se numără elaborarea unei noi legi a Sănătăţii, dar şi continuarea reorganizării instituţiilor publice din domeniu.

Totodată, noul Guvern va urmări creşterea finanţării publice pentru Sănătate până la 6% din PIB, asigurarea unui grad de absorbţie ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului în perioada 2021 – 2027 şi valorificarea acestei oportunităţi ca o sursă
suplimentară de finanţare a sistemului de sănătate din România.

Printre obiective se mai află introducerea de criterii de performanţă şi sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat Sănătăţii; dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creşterea ponderii fondurilor private, care să cofinanţeze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate şi iniţierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurenţei în administrarea asigurării obligatorii de bază.

Noul Cabinet îşi propune şi deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori pe modelul Pilonul 2 şi 3 de pensii; în acest context statul îşi va menţine rolul de reglementator, finanţator şi chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS, se arată în programul de guvernare.

Pentru domeniul sănătate, în Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare sunt avute în vedere investiţii în unităţi sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiţii în infrastructura medicală oncologică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi secţiile de oncologie din municipiile reşedinţă de judeţ; investiţii în institutele de boli cardio-vasculare şi secţiile cardio-vasculare din municipiile reşedinţă de judeţ.

Sunt prevăzute investiţii în Sănătate de cel puţin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operaţional Sănătate prin investiţii pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructuri spitaliceşti noi cu impact teritorial major.

În ceea ce priveşte realizarea unei infrastructuri medicale moderne, noul Executiv îşi propune: finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare, precum şi dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova) şi finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanţarea acestora, dar şi înfiinţarea unei Agenţii pentru Investiţii în Infrastructura de Sănătate.

De asemenea, se vor mai avea în vedere construirea a 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de lei; continuarea derulării programului de consolidări şi a altor lucrări de intervenţii pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021 – 2024 fiind de 140.000.000 lei; dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru perioada 2021 – 2024.

Alte obiective din programul de guvernare se referă la: derularea proiectului „Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19” din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanţare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare şi substanţe biocide; reorganizarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, ambulatorie şi spitalicească astfel încât să se poată asigura servicii medicale simultan atât pentru patologiile acute şi cronice, cât şi să se poată răspunde optim în condiţii epidemice/pandemice (să fie asigurate servicii
medicale concomitent pacienţilor COVID-19, precum şi celor non-COVID-19); dar şi finanţarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu un obiectiv de minimum 8% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Noul Executiv va urmări şi încurajarea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români ce activează în instituţii din străinătate prin granturi de excelenţă; continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale şi a criteriilor de eficienţă; identificarea soluţiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti) în zonele defavorizate şi mai puţin accesibile; recunoaşterea gărzilor ca vechime în muncă.

Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de pregătire (publice şi private) şi prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, iar concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală – se precizează în programul de guvernare.


Te-ar mai putea interesa și
Euronext a obținut rezultate financiare peste așteptări, în bună măsură datorită preluării Bursei din Milano
Euronext a obținut rezultate financiare peste așteptări, în bună măsură datorită preluării Bursei din Milano
Operatorul bursier pan-european Euronext a raportat joi rezultate trimestriale peste aşteptări, sprijinite de achiziţionarea Borsa Italiana (foto sediul central), o tranzacţie de 4,3 miliarde de......
Serbia, Macedonia de Nord și Albania au semnat un acord pentru eliminarea controalelor la granițele dintre ele începând cu 2023
Serbia, Macedonia de Nord și Albania au semnat un acord pentru eliminarea controalelor la granițele dintre ele începând ...
Liderii din Serbia, Macedonia de Nord şi Albania au ajuns joi la Skopje la un acord ca din 2023 controalele la graniţele ...
Samsung estimează că piața de telefonie mobilă se va redresa în semestrul doi până la nivelul din 2019
Samsung estimează că piața de telefonie mobilă se va redresa în semestrul doi până la nivelul din 2019
Grupul sud-coreean Samsung Electronics Co Ltd a anunţat joi că se aşteaptă la o cerere solidă pentru cipuri de memorie ...
CNSU a actualizat lista statelor în funcție de riscul epidemiologic reprezentat. Grecia intră în zona roșie
CNSU a actualizat lista statelor în funcție de riscul epidemiologic reprezentat. Grecia intră în zona roșie
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a actualizat în data de 29 iulie lista cu încadrarea țărilor în funcție ...