Proiectul de lege pentru activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice ar putea pune în dificultate siguranţa turistului

Neclarităţile din proiectul de lege privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice ar putea pune în dificultate atât siguranţa turistului cât şi stabilitatea prestatorilor interni şi externi, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Profesioniştilor de Turism din România.
Economica.net - mar, 12 dec. 2017, 10:01
Proiectul de lege pentru activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice ar putea pune în dificultate siguranţa turistului

‘Forma ambiguă în care este redactat Proiectul de lege privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, propus adoptării în Camera Deputaţilor, a produs panică printre agenţiile de turism româneşti. Într-o petiţie semnată de zeci de firme autohtone în doar câteva ore de la publicarea ei, adresată Preşedintelui României se reclamă neclarităţile din obiectul şi conţinutul legii ce ar putea pune în dificultate atât siguranţa turistului cât şi stabilitatea prestatorilor interni şi externi’, se precizează în comunicatul Asociaţiei.

În momentul de faţă, în Romania există 2.640 de agenţii de turism autorizate, conform listei afişate pe site-ul Ministerului Turismului şi actualizată ultima dată în 19 mai 2017, majoritatea acestora fiind constituită din agenţii mici.

Îngrijorările sunt cauzate de noile definiţii date agenţiei de turism în care nu se prezintă clar ce drepturi şi obligaţii au cele două categorii de agenţii, organizatoare sau de intermediere, ori cele referitoare la instrumentele de garantare. Dintre instrumentele de garantare existente, luate în discuţie şi dezbătute (poliţa de asigurare firmă, poliţa de asigurare turist, scrisoare de garanţie bancară, cont fiduciar, mărirea capitalului social, fond de garantare etc) în proiectul de lege al Guvernului se menţionează doar contribuţia agenţiilor de turism organizatoare la un Fond de Garantare de stat. Instrumentul de garantare obligă la cheltuieli pentru siguranţă turistului, iar cea mai recomandată măsură din partea agenţiilor în cadrul numeroaselor comunicări cu autorităţile a fost ‘asigurarea pe pachet’, prin care, mai ales în cazul vreunui faliment al unui mare jucător pe piaţă, turistul să fie despăgubit imediat la nivelul sumei plătite pentru concediu şi nu parţial dintr-un fond limitat, explică reprezentanţii asociaţiei.

‘Varianta propusă de Guvern presupune cheltuieli de administrare fără a se preciza valoarea lor; se ridică astfel întrebări fireşti cum ar fi: câţi funcţionari publici vor administra acest fond, ce salarii vor avea, vor mai există şi alte cheltuieli, ce procent revine turistului şi cât cheltuielilor administrative?’, spun reprezentanţii Asociaţiei Profesioniştilor de Turism din România.

Agenţiile de turism au neclarităţi cu privire la procedurile de despăgubire, apreciind că în cazul imposibilităţii onorării contractelor, noul proiect nu menţionează concret că turiştii trebuie să fie despăgubiţi imediat, transparent şi la nivelul întregii sume plătite.

În proiectul de lege sunt prezentate trei contribuţii obligatorii ale agenţiilor de turism organizatoare, toate în contul aceluiaşi fond: o prima plată iniţială de minim 2000 de euro, o sumă trimestriala nerambursabilă care se calculează pe baza unui procent de contribuţie şi a treia ce se calculează pe baza unui comision de gestiune. Tot în acest proiect apare o contribuţie rambursabilă ce se restituie agenţiei de turism doar în anumite condiţii, acestea nefiind explicitate.

‘Faptul că nu există detalii exacte despre maximul contribuţiei iniţiale şi modul în care aceasta a fost stabilită, procentul de contribuţie anuală, mărimea comisionului de gestiune, cât de mare va fi contribuţia rambursabilă şi despre condiţiile în care se rambursează – dar există detalii despre faptul că acestea se vor modifica, în fiecare an, prin ordin comun al ministrului turismului şi al ministrului finanţelor publice – îi îndreptăţeşte pe profesioniştii din turism să ridice întrebări cu privire la viitorul firmelor româneşti din domeniu’, se menţionează în comunicat.

Majoritatea agenţiilor de turism autorizate din România sunt societăţi comerciale de dimensiuni mici şi mijlocii, iar noua legislaţie şi metodele de garantare a pachetelor turistice ar trebui să fie concepute astfel încât să poată fi suportate din punct de vedere financiar de către oricare dintre touroperatorii actuali. Pentru protejarea antreprenorilor din turismul românesc, Asociaţia Profesioniştilor de Turism din România solicită autorităţilor ca, înainte de aplicarea oricăror legi şi norme, să se realizeze un studiu de impact asupra operatorilor economici din branşă care să fie dat publicităţii.

Având în vedere că micile agenţii româneşti au cheltuit mai mult pentru siguranţa turistului decât cele mari, iar în propunerile Directivei Europene se doresc cât mai multe instrumente de garantare dintre care antreprenorii români să poată opta, fiind imperativ ca aceştia să îşi permită o contribuţie raportată la cifra lor de afaceri.

Te-ar mai putea interesa și
Bico Industries se află în negocieri avansate pentru preluarea Iranga Technologijos din Lituania. Tranzacţia se ridică la 4 milioane de euro
Bico Industries se află în negocieri avansate pentru preluarea Iranga Technologijos din Lituania. Tranzacţia se ridică ...
Bico Industries, unul dintre cei mai mari producători de plasă din fibră de sticlă din România și parte a holdingului de materiale de construcții ROCA Industry, se află în negocieri avansate......
Profitul Transelectrica scade cu 73%  în primul semestru şi ajunge la 28 milioane de lei
Profitul Transelectrica scade cu 73% în primul semestru şi ajunge la 28 milioane de lei
 CNTEE Transelectrica a afişat un profit net de 28 milioane de lei în primul semestru al acestui an, în scădere cu 73% ...
Consumul de energie electrică, în scădere cu 4,4% la 30 iunie – INS
Consumul de energie electrică, în scădere cu 4,4% la 30 iunie – INS
Producţia internă de energie a scăzut, în primul semestru din 2022, cu aproape 500.000 tone echivalent petrol (tep), ...
Suprafața calamitată din cauza secetei a ajuns la peste 337.200 de hectare. Sunt afectate 33 de județe
Suprafața calamitată din cauza secetei a ajuns la peste 337.200 de hectare. Sunt afectate 33 de județe
Situația suprafețelor calamitate pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor a ajuns la 337.267 ...